Părinții moldoveni îşi lasă copiii pe spatele bunicilor, vecinilor sau rudelor, în timp ce ei merg şi îşi caută un loc de muncă în străinătate. Astfel începe articolul în care se vorbește despre soarta copiilor moldovenilor plecați peste hotare, publicat la mijlocul lunii martie, în săptămânalul olandez „De Groene Amsterdammer”.

În perioada 23 - 28 februarie, circa 150 de cadre didactice, din Chişinău şi raionul Căuşeni, sunt implicate într-o nouă sesiune de lucru privind disciplinarea pozitivă a copiilor. Sedința face parte din programul de lungă durată privind pregătirea învățătorilor din învățământul primar, pe domeniul organizării activităților cu părinții. Scopul principal al programului este ca învăţătorii să obțină cunoștințe și abilități în lucrul cu părinţii, astfel încât, împreună să contribuie la educarea nonviolentă a copiilor.

La cea de-a patra ședință de lucru, cadrele didactice sunt familiarizate cu formele, manifestările și consec`ințele fenomenului violenţei asupra copiilor. Totodată, se lucrează și pe procesul de identificare și raportare a cazurilor suspecte de violență, prin intermediul Fișei de sesizare. Tot aici, se actualizează și cunoștințele despre metodele pozitive de disciplinare a copiilor.

Cu toate că se află abia la jumătatea programului de pregătire, unele cadre didactice reușesc cu succes să pună în practică cele învățate. ,,Progresul se vede şi este diferit la fiecare pedagog. Am avut situaţii când la prima întâlnire învăţătoarea a plâns, ca să ajungă ulterior să aibă cele mai bune rezultate. Bineînţeles că lucrul cel mai mare are loc între aceste întâlniri”, spune Victoria Adascaliţa, una dintre formatoarele implicate în program.

Pedagogii aplică cunoştinţele obţinute în cadrul şedinţelor cu părinţii. În această perioadă, ei au reuşit să organizeze cel puţin două şedinţe pe subiecte discutate la seminare. „Învăţătorii îşi văd reuşitele pentru că, în primul rând au avut plăcerea emoţională de la etapele de lucru, fapt care face să le crească şi încrederea în acest proces. Tot învăţătorii spun că a crescut şi numărul părinţilor care vin la şcoală şi le pun întrebări. Învăţătorii au observat schimbări şi în starea emoţională şi comportamentală a copiilor”, adaugă formatoarea.

Olga Burzacovschi, învățătoare la Liceul „Iulia Hasdeu” spune că aceste şedinţe de lucru i-au fost de ajutor în primul rând pe plan personal, în calitate de părinte. „Cunoştinţe pe care noi le-am primit pentru munca de învăţător, m-au ajutat şi în experienţa mea de părinte. Încerc să aplic aceste metode şi în relaţia cu copii mei şi să revăd unele comportamente pe care le-am folosit cu copilul mai mare. Acum, îmi este mult mai uşor să comunic cu părinţii copiilor şi să organizez şedinţe cu ei. Am învăţat care sunt acele puncte pe care trebuie să le ating ca să ajungem la un scop comun - educarea şi creşterea copilului fericit. Eu am simţit că și relațiile cu părinţii copiilor s-au îmbunătățit, unii vin la școală chiar şi pentru a cere câte un sfat... Am avut un caz, când, a doua zi după şedinţa cu părinţii, a venit copilul în clasă şi m-a întrebat ce s-a întâmplat la şedinţă că mămica lui s-a comportat altfel după asta”, povestește Olga Burzacovschi.

„Eu am reuşit să-mi reformulez unele idei şi să-mi reorganizez unele şedinţe cu părinţii”, spune Rodica Braghiş, învățătoare la Școala nr. 120. „Îmi place că suntem antrenate în exerciţii practice, acestea sunt binevenite. Formatorii ne pun în situaţii de a gândi altfel şi de a ne perfecţiona. Consider că este nevoie de astfel de programe, ce ţin de organizarea şedinţelor cu părinţii, chiar şi în universităţi. Trebuie pregătiţi mai întâi studenţii, dar trebuie de făcut o schimbare și cu toate cadrele didactice, inclusiv preşcolarii”, adaugă Rodica Braghiş.

Programul de instruire de lungă durată a cadrelor didactice din învățământul primar este organizat de Ministerul Educației în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) și susținerea UNICEF Moldova.

Ministerul Educației invită toți elevii să participe la concursul pentru selectarea noii componențe a Consiliului Național al Elevilor (CNE), care urmează să activeze pe parcursul anului de studii 2015 – 2016. CNE este o structură consultativă de pe lîngă Ministerul Educației, din componența acesteia făcînd parte 25 de elevi din clasele V-XII.

Viitorii membri ai CNE vor fi aleşi de o comisie de concurs instituită de Ministerul Educației. Candidaturile acestora vor fi propuse de structurile de autoconducere şcolară ale elevilor (consiliul elevilor, senatul şcolar etc.) din instituţiile de învăţămînt general (gimnazii, licee).

Potrivit ministrului Educației, Maia Sandu, Consiliul Național al Elevilor și-a demonstrat funcționalitatea și utilitatea pe deplin în acești doi ani de implicare și dialog cu toți actorii decizionali din domeniul educației. „Încurajăm și susținem toți tinerii să ia o poziție proactivă și să ne ajute în procesul de construire a unei școli atractive, prietenoase. Am certitudinea că opiniile elevilor trebuie luate în calcul în primul rînd, pentru că anume asupra lor se manifestă impactul proceselor din educație”, a spus Maia Sandu.

Membrii CNE sînt aleşi pentru un an școlar și se convoacă trimestrial, în timpul vacanţelor şcolare, pentru a discuta cu angajaţii şi conducerea Ministerului Educației, precum și cu reprezentanți ai altor structuri de stat, despre problemele care îi preocupă, în special cele ce ţin de relevanța şi calitatea educaţiei.

Dosarul candidaților la concurs va include următoarele acte: CV-ul candidatului; acordul informat al părintelui/îngrijitorului; o scrisoare de motivaţie din partea candidatului; procesul-verbal al şedinţei organului de autoconducere al elevilor din instituţia de învăţămînt; angajamentul scris din partea directorului instituţiei privind accesul la computer, internet și imprimantă.

Dosarul va fi transmis pe adresa de mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.  pînă la data de 30 mai 2015.

Consiliul Național al Elevilor se află la cel de-al doilea mandat.

Circa 25 de jurnalişti de la instituţii media naţionale şi locale au avut ocazia să-şi aprofundeze cunoştinţele pe aspecte ce ţin de abuzul asupra copiilor. Aceştia au participat timp de două zile la trainingul privind ,,formele de abuz asupra copiilor şi consecinţele pe termen lung, aspecte legale şi etice în reflectarea subiectelor jurnalistice", eveniment organizat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) şi Asociaţia Presei Independente (API), cu sprijinul UNICEF Moldova.

Toleranţa mare la formele violente de disciplinare a copiilor care persistă în societate este şi un impediment major în procesul de raportare a cazurilor de abuz asupra copiilor. În Republica Moldova, pentru aproximativ doi părinţi din trei, imaginea unui alt părinte care-și pălmuiește copilul nu provoacă o reacție nici de atitudine, nici de acțiune.

Disciplinarea violentă a devenit atât de comună, încât majoritatea societăţii nu o mai observă şi nu este percepută ca o încălcare a drepturilor copiilor. Aceştia continuă să fie afectați de violență în toate mediile: în familie, la școală, la grădiniță, pe stradă, în comunitate.

Scopul trainingului a fost de a îmbunătăţi cunoştinţele jurnaliştilor privind violenţa asupra copiilor, în aşa fel încât, aceştia să poată identifica cu mai multă uşurinţă gravitatea cazurilor şi să ştie la cine să apeleze pentru informaţii.

,,Informaţia primită a fost foarte utilă, mai ales pentru mine personal, ca mamă. Totodată, am înţeles mai multe lucruri pentru scrierea corectă a unui articol în care sunt vizaţi copii, fără a aduce consecinţe grave. Mi-aş dori ca pe viitor, organele competente de monitorizarea şi depistarea cazurilor de abuz asupra copiilo să-şi facă mai bine treaba, să acţioneze conform legilor şi să nu se mai întâmple ca jurnaliştii să le aducă la cunoştintă cazuri de violenţă" spune Carolina Chirilescu, amgajată a săptămânalului ,, Jurnal de Chişinău".

Pe parcursul celor două zile de instruire, participanţii au avut ocazia să-şi aprofundeze cunoştinţele pe subiecte precum formele şi consecinţele violenţei asupra copiilor, prevederile legislaţiei naţionale privind protecţia copiilor împotriva violenţei, dar şi practici jurnalistice de reflectare în mass-media audiovizuală a evenimentelor, cazurilor și situațiilor de viață în care sunt vizați copiii.

,,Zi de zi putem întâlni cazuri ale copiilor victime ale violenţei, iar infromaţiile obţinute la training vor facilita procesul de scriere a unui material despre asemenea cazuri. Cele mai interesante aspecte ale trainingului mi s-au parut aplicaţiile practice şi exemplele elocvente oferite de traineri. Pot spune că totul a fost peste măsura asteptărilor. Informaţiile asimilate acolo au acoperit practic toate nuanţele necesare pentru scrierea unui material pe acest subiect", spune Sorina Rementova, studentă la facultatea de jurnalism.

Sesiunile de lucru au fost susţinute de specialişti în domeniul prevenirii abuzului şi protecţiei copiilor.

Violența este atât de răspândită încât, de cele mai multe ori nu este percepută ca abuz, iar cei afectați nu pot să o raporteze. Deşi în Republica Moldova violența asupra copiilor este pedepsită prin lege, datele studiului publicat de UNICEF în 2014 arată că 3 din 4 copii cu vârsta cuprinsă între 2-14 ani sunt supuşi unor forme de pedeapsă violentă, iar 2 din 3 părinți nu reacționează când un alt părinte pălmuiește copilul. 

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului își exprimă îngrijorarea în legătură cu gravitatea fenomenului de violență și îndeamnă părinții și profesioniștii ce lucrează cu copiii să utilizeze și promoveze practici nonviolente de comunicare și educare. Totodată, încurajează întreaga societate să raporteze orice caz suspect de abuz asupra copilului.

În Republica Moldova, orice persoană care știe sau bănuiește că un copil este abuzat / neglijat are obligația să raporteze autorităților responsabile de protecția copilului.

Un caz de abuz asupra copilului poate fi raportat direct/prin telefon/prin scrisoare asistentului social comunitar, primarului, educatorului, profesorului sau directorului școlii/grădiniței, polițistului sau specialiștilor din cadrul Direcției de Asistență Socială / Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului.

Organizația Mondială a Sănătății a definit abuzul ca formă de maltratare fizică şi/sau psihică, abuz sexual, neglijare, tratare neglijentă sau exploatare în scopuri comerciale sau orice alt tip de exploatare care poate cauza daune efective sau potențiale pentru sănătatea, supraviețuirea, dezvoltarea sau demnitatea copilului în contextul unei relații de responsabilitate, încredere sau autoritate.

Date statistice

Date din ultimul studiu MICS (studiu internațional dezvoltat de UNICEF pentru a monitoriza situația familiilor și copiilor), publicat în primăvara lui 2014, arată că în Republica Moldova 76% din copiii cu vârsta de 2-14 ani au fost supuși disciplinei violente, dintre care 48% pedepsei fizice, iar 69% agresiunii psihologice. Prin comparație, doar 15% din părinți și îngrijitori consideră că pedeapsa fizică este necesară pentru a educa un copil.

Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Educației, pe parcursul anului de învățământ 2013-2014 au fost identificate și raportate de către școală 12 614 de cazuri de violență asupra copiilor.

Tot mai multe cazuri de abuz asupra copiilor sunt raportate autorităților competente, iar măsurile de prevenire s-au intensificat și au obținut un statut legal; acestea au loc după ce a fost adoptat un set de documente ce prevăd măsuri de colaborare între 4 ministere, în sensul identificării, sesizării și evaluării copiilor victime sau potențiale victime ale abuzului. În plus, fenomenul violenței abia acum începe să fie înțeles de către societate – toate sunt concluzii expuse de vicepreședintele raionului Orhei, Ion Racu, la ședința de evaluare a programului Liber, puternic și protejat – spre un sistem mai bun de protecție a copilului în Moldova, impementat de CIDDC și CNPAC.

Veronica Boldișor, profesoară de educație civică din Biești și participantă la instruirile din cadrul programului, spune că a avut nevoie de 1 an pentru a schimba percepția elevilor și a colegilor ei despre violență. „Cu 2 ani în urmă, când a început programul, am făcut o cercetare care mi-a arătat că profesorii și copiii din școală nu recunoșteau existența violenței, iar despre neglijență – ca formă de abuz – nici nu aveau idee. După un an de instruiri pentru copii și profesori, același chestionar mi-a arătat că ei deja fac diferență, recunosc și pot să identifice cazurile de abuz”.

Veronica Boldișor a organizat activități de prevenire și pentru părinți. Ea crede că este necesar să organizezi mai multe ședințe și să discuți mai mult cu ei pe acest subiect, pentru că părinții sunt tentați să justifice comportamentul agresiv al adulților.

Conform datelor prezentate de echipa multidisciplinară, în a doua jumătate a anului 2014, în raionul Orhei, au fost înregistrate 273 de cazuri de abuz între copii-copii și 86 de cazuri între copii-adulți. În 76 de cazuri dintre cele 86, abuzul a fost comis de către părinți sau rude.

Ședința de evaluare a avut loc pe 2 februarie în cadul vizitei de studiu a reprezentanților OAK Foundation, ce a oferit suport financiar în implementarea proiectului Liber, puternic și protejat- spre un sistem mai bun de protecție a copiluliu în Moldova. Scopul proiectului a fost de a pune în practică un model de servicii sociale și educaționale integrate pentru a asigura mai eficient prevenirea riscurilor, identificarea, referirea și protecţia copiilor vulnerabili, inclusiv a celor afectaţi de abuz, neglijare și exploatare.

Programul a fost implementat în raioanele Leova și Orhei, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Consiliile Raionale din Leova şi Orhei, cu suportul UNICEF Moldova şi al Fundaţiei OAK.

Galerie foto:

Părinţii vă încredinţează să le supravegheaţi copilul pentru că vă cunosc şi cred că sunteţi o persoană cu experienţă, care poate să aibă grijă de copil. Pentru a avea o relaţie bună cu copilul însă, este important şi el „să vă aleagă”. De aceea va trebui să discutaţi împreună cu părinţii şi copilul mai multe lucruri, cum ar fi sarcinile pe care le veţi avea în calitate de îngrijitor, cum vă vor susţine financiar părinţii copilului și care este starea sănătăţii copilului. Implicaţi copilul în aceste discuţii, în funcţie de vârsta lui. Cu cât este mai mare, cu atât este mai important să ţineţi cont de părerile lui.

Plecarea peste hotare a părinţilor va fi o schimbare radicală în viaţa copilului, ca şi în viaţa dvs., dacă veţi deveni tutorele lui. Atunci când omul are mai mult timp pentru a-şi imagina schimbarea şi când participă la organizarea ei, se acomodează mai uşor. Dvs. veţi discuta multe lucruri cu părinţii lui.

Temele pentru acasă devin foarte frecvent o provocare atât pentru copii, cât și pentru învățători și părinți. Mulţi adulţi cred că dacă lasă pe seama copiilor mai mult lucru individual, aceştia ar putea să-şi dezvolte mai bine competenţele şi capacităţile. Deseori însă, aceste intenţii provoacă o încărcătură emoţională tuturor. În acest sens, specialiştii recomandă, în special învăţătorilor de clase primare să nu dea teme pentru acasă care ar depăşi ca durată, o oră.

Tema de casă ar trebui să fie doar un context în care copilul să-şi consolideze cunoştinţele obţinute în timpul predării, la școală, este de părere Diana Stănculeanu, psiholog Salvaţi Copiii România. În cadrul unui atelier de lucru cu învăţători şi părinţi de la Chişinău, Diana Stănculeanu a punctat cele mai importante aspecte privind procesul de învăţare al copiilor.

Majoritatea părinţilor apelează la pedepse pentru copii, crezând că aşa îi disciplinează şi că o fac spre binele lor. Îi critică, îi blamează, îi numesc urât şi lovesc, toate pentru ,,binele copilului". Doar că, multiplele cercetări au demonstrat că pedepsele violente nu disciplinează, ba mai rău - îi stimulează pe copii să recurgă la minciuni şi alte şiretlicuri, pentru a se proteja de reacţiile maturilor.

Greşelile comportamentale ale unui copil variază de la faptul că nu şi-a făcut patul dimineaţa, până la note slabe, minciună, lipsă de respect şi altele. Sunt foarte multe lucruri pe care un copil le face zilnic şi pentru care ,,ar merita" o pedeapsă. Dacă răspunsul părintelui este acelaşi, copilul nu face decât să învaţe să ascundă cât mai bine acele aspecte care-l deranjează pe părinte. Pedepsele nu fac decât să-i pregătească pe cei mai mulţi dintre copii să ascundă mai bine dificultăţile sau problemele pe care le au. Să-i facă mai buni strategi şi planificatori când este vorba de a gestiona rezultatele comportamentale pe care mai toţi copiii le fac.

Potrivit Studiului de Indicatori Multipli în Cuiburi, publicat de UNICEF în aprilie 2014, circa 21% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar 5% - ambii părinți. Efectele migraţiei sunt trăite nu doar de cei care pleacă, ci şi de membrii familiei care rămân acasă, în special copii şi bunici.

Părinţii sunt cei care trebuie să asigure toate condiţiile şi să-şi ofere dragostea pentru ca un copil să se dezvolte sănătos. Legile ţării noastre spun că părinţii sunt reprezentanţii legali ai copilului lor şi acţionează în numele acestuia în relaţiile cu toate persoanele şi autorităţile, pentru a se asigura că drepturile şi interesele legitime ale copilului sunt realizate (articolul 61 din Codul Familiei).