CIDDC - Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Ultimile știri 1

Programul „Pași de siguranță Jimba” – un nou pas spre consolidarea culturii siguranței copilului în Republica Moldova

Chișinău, 28 octombrie 2025
Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Centrul Dardedze din Letonia, a organizat evenimentul de lansare a Programului „Pași de siguranță Jimba”, care marchează un nou pas spre consolidarea culturii protecției și siguranței copilului în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, Organelor Locale de Specialitate în Domeniul Învățământului (OLSDÎ), Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului, Telefonului copilului, experți și experte din domeniul protecției copilului și manageri ai celor 21 de grădinițe-pilot.

Programul educațional „Pași de siguranță Jimba”, dezvoltat de Centrs Dardedze din Letonia, contribuie la consolidarea siguranței în instituțiile de educație timpurie și sprijină cadrele didactice, părinții și copiii să recunoască, să prevină și să comunice despre situațiile de risc. Printr-o serie de 11 lecții interactive, copiii învață despre limite personale, emoții, încredere și modalități de protecție.

„Jimba îi învață pe copii să vorbească despre ceea ce simt, să recunoască situațiile care le provoacă teamă sau disconfort și să știe la cine pot apela pentru ajutor.” a explicat Agnese Sladzevska, Membră a Consiliului Director al Centrului Dardedze din Letonia.

Prin joc și activități practice, educatorii - denumiți agenți Jimba - creează un mediu prietenos, în care copiii învață să creeze relații sigure cu cei din jur, adulți și copii. Fiecare grădiniță implicată a desemnat un agent Jimba, instruit de echipa CIDDC și Centrs Dardedze, care va facilita activitățile în grupele de copii, va lucra cu părinții și va contribui la formarea unei comunități educaționale bazate pe siguranța în relații.

În Republica Moldova, implementarea programului reprezintă o continuare firească a eforturilor CIDDC de a sprijini cadrele didactice în crearea unor medii educaționale incluzive și sigure.

„Suntem recunoscători partenerilor din Letonia pentru încredere și colaborare. Programul Jimba aduce în Moldova o abordare practică și prietenoasă, care îi ajută pe educatori, părinți și copii să vorbească despre siguranță și respect în relații.”, a menționat Arina Zîcu, directoarea CIDDC.

„Pentru Letonia, este o bucurie să vadă cum programul Jimba prinde viață în Moldova. Este un exemplu frumos de cooperare între țări, bazat pe valori comune – protecția copilului și educația prin respect.”, Agnese Sladzevska, Membră a Consiliului Director al Centrului Dardedze din Letonia.

Participanții și participantele la eveniment au discutat despre rolul educației timpurii în prevenirea abuzului și despre necesitatea de a oferi cadrelor didactice instrumente practice pentru a aborda teme sensibile într-un mod potrivit vârstei.

Vasile Coroi, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, a adresat un mesaj de susținere participantelor și a accentuat că educația bazată pe respect pentru drepturile copilului și siguranța este cea mai solidă formă de prevenire a abuzului, violenței și neglijării copiilor.

Prin instruirea agenților Jimba și implicarea părinților, programul contribuie la dezvoltarea competențelor sociale și emoționale ale copiilor.

„Considerăm că pilotarea acestui program în Republica Moldova va contribui semnificativ la consolidarea unui mediu educațional sigur, bazat pe valori precum încrederea, empatia și respectul.”, Angela Monacu, specialistă principală, Direcția Managementul Instituțional în Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău.

„Acest program va consolida încrederea în mediul educațional și va oferi tuturor actorilor implicați – cadre didactice, părinți și copii – instrumente valoroase pentru a sprijini dezvoltarea armonioasă a copilului.”, Natalia Alexei, directoare, Grădinița de copii nr. 158, Chișinău.

La finalul evenimentului, participantele și participanții au formulat angajamente personale și instituționale menite să transforme principiile discutate în practici educaționale.

Implementarea programului va fi monitorizată și susținută prin mentorat și suport individualizat, iar experiențele grădinițelor-pilot vor fi documentate pentru a inspira extinderea inițiativei la nivel național.

„Ne dorim extinderea acestor practici educaționale și susținem cele 21 de grădinițe-pilot să devină modele de inspirație pentru toate instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova.”, a declarat spre final Arina Zîcu, directoarea executivă CIDDC

Amintim că în Octombrie 2024, Centrul Dardedze din Letonia a efectuat o vizită de studiu în Republica Moldova și a discutat despre pilotarea Programului educațional Jimba cu instituțiile-cheie, inclusiv Ministerul Educației și Cercetării, Primăria Chișinău, OLSDÎ Ștefan-Vodă și Anenii-Noi, precum și cu cadrele didactice și administrația grădiniței nr. 2 din Ștefan-Vodă și grădiniței „Andrieș” din satul Mereni, raionul Anenii-Noi.

.......................................
Activitatea are loc în cadrul proiectului „Promovarea protecției drepturilor copilului în Republica Moldova prin implementarea exemplului de bună practică din Letonia – Programul Jimba Safety Step”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Centrs Dardedze, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Instituțiile de Educație Timpurie, cu suportul financiar oferit de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei (Latvijas Republikas Ārlietu ministrija).

Read more... 

Cum e să fii copil în Moldova și să-ți trăiești drepturile zi de zi?

În contextul celui de-al treilea ciclu de raportare al Republicii Moldova către Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, Platforma Copiilor a realizat raportul „Drepturile copilului în Republica Moldova – din propria lor perspectivă”,  transmis Comitetului în luna august curent, pentru a contribui la elaborarea Listei de Priorități ce preced Raportarea oficială.

Începând cu 2017, peste 150 de copii au fost membri și membre ai Platformei Copiilor, iar peste 3.000 au fost consultați în procesul de elaborare a rapoartelor care au stat la baza activităților de advocacy. Mulți alți copii și-au adus contribuția prin intermediul rețelelor sociale ale Platformei, precum Instagram și TikTok. Copiii provin din diverse zone ale Moldovei, atât urbane, cât și rurale, având, de regulă, între 12 și 17 ani. Platforma Copiilor, ghidată de către Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului, a creat astfel un spațiu sigur și deschis pentru ca fiecare copil să-și exprime opiniile și să contribuie direct la deciziile care îl privesc.

Raportul copiilor din Moldova arată cum își trăiesc aceștia drepturile. Ei povestesc despre cât de important este să fie ascultați și implicați în deciziile care îi privesc, dar și despre situațiile în care opinia lor este ignorată. Vorbesc despre experiențele legate de discriminare și despre cum se simt atunci când nu sunt tratați în mod egal. Își împărtășesc gândurile despre libertățile civile și despre nevoia de a se simți protejați împotriva violenței, fie că aceasta se întâmplă acasă, la școală sau în comunitate. Copiii subliniază și cât de mult contează accesul la servicii de sănătate și la condiții de igienă decente, dar și relația lor cu mediul înconjurător, care le influențează direct viața și sănătatea.

„În mediul rural, accesul la servicii medicale este limitat. Copiii nu beneficiază de medicamente necesare și medici specialiști.” (PC_2025)

„Când am trecut controlul medical oftalmologic la vârstă mică, nu s-a observat că am o problemă de vedere și când am crescut s-a agravat.” (PC_2025)

„Avem lecții permanent, nu avem pauze, pentru ca să nu ieșim afară și să nu alergăm pe coridoare. Profesoara vrea să ne vadă în clasă. Nu avem timp de nimic la pauze.” (Refugiați_FG_2025)

„Nu se prea vorbește despre asta în instituție, foarte superficial. Polițiștii vorbesc despre siguranța în mediul online și ating și acest subiect.” (PC_2025)


„Dacă intri la psiholog, toți te văd. Uneori, vine profesorul în clasă și spune la toți ce probleme are eleva/elevul care a fost la psiholog.” (PC_2025)

Astfel, raportul nu este doar o listă de situații, ci o colecție de voci și experiențe reale care arată clar ce înseamnă pentru copii să crească în Moldova. Sunt descrise provocările reale pe care le întâmpină copiii, inclusiv experiențele copiilor din Transnistria, copiii refugiați din Ucraina, copiii de etnie romă sau membri și membre ai comunității LGBTQI+.

„Atitudinea elevilor și a altor persoane care activează în școală, față de copiii din comunitatea LGBTQI+ este scandaloasă. Ei sunt înjosiți, agresați, discriminați și marginalizați.” (Copil LGBTQI+_2025)

„Părinții m-au dat târziu la școală. Dacă ești mai mare ca restul colegilor de clasă, te simți rușinat și nu vrei să mai mergi acolo.” (Roma_FG_2025)

„Avem nevoie doar de cunoștințele de bază și să știm să ne orientăm ca să câștigăm bani. Asta la școală nu te învață. Asta te învață cei mai mari din familie, rudele etc.” (Roma_FG_2025)

„Uneori te duci în magazine și imediat simți cum te urmărește cineva, oamenii cred că vrei să furi ceva.” (Roma_FG_2025)

Totodată, membrii și membrele Platformei Copiilor din Republica Moldova s-au întâlnit cu Mariana Ianachevici, membră a Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului – una dintre cei 18 experți și experte internaționali/e care monitorizează implementarea Convenției ONU privind Drepturile Copilului de către statele părți.

În cadrul întâlnirii cu experta, copii au împărtășit impresiile lor despre procesul de lucru și prioritățile identificate pentru ca drepturile copilului în Moldova să fie respectate și vocea lor să fie ascultată.

„Pot spune aceasta cu certitudine că acest raport este un pas important pentru ca vocea copiilor din Moldova să fie ascultată și luată în considerare la nivel internațional. Am regăsit în raport imaginea a ceea ce li se întâmplă copiilor, raportul este o reflecție a realității și include ceea ce trăiesc copiii în raport cu drepturile lor.” – a menționat Mariana Ianachevici, subliniind rolul crucial al participării copiilor în procesele decizionale.

Copiii au aflat detalii despre procesul de raportare la Comitet și despre modul în care opiniile lor pot influența recomandările adresate statului. Această experiență marchează un moment istoric pentru Platforma Copiilor din Moldova și este o cale prin care copiii au posibilitatea de a-și exprima opinia, ceea ce va contura prioritățile pe întregul ciclu de raportare.

Ce urmează?

Înainte ca Guvernul să transmită raportul oficial, Comitetul analizează opiniile copiilor, ale organizațiilor neguvernamentale și ale altor actori cheie din domeniul drepturilor copilului pentru a elabora o Listă de întrebări prealabilă raportării.

Între timp, profesioniștii care lucrează cu și pentru copii pot consulta raportul pentru a avea o imagine clară asupra aspectelor care trebuie îmbunătățite, astfel încât fiecare copil să fie valorizat și sprijinit să crească într-un mediu prietenos și sigur.
Raportul copiilor poate fi accesat aici.

......................................
Activitatea Platformei Copiilor este organizată de Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat cu UNICEF în cadrul proiectului “Susținerea adolescenților și părinților în dezvoltarea abilităților de viață într-un mediu sigur și incluziv”, realizat cu suportul financiar oferit de Plan International. #DrepturileCopilului #PlatformaCopiilor #ParticipareCopii #CIDDC #RaportONU #VoceaCopiilorContează

GALERIE FOTO:

 

Read more... 

Școala de Vară „Guvernanța democratică a școlii” – un spațiu de reflecție și parteneriat între elevi/eleve și cadre didactice

Cum învață elevii și elevele să-și facă vocea auzită în școală? Cum pot cadrele didactice și manageriale să creeze spații reale pentru participarea copiilor în luarea deciziilor ce îi privesc direct?

La aceste întrebări am căutat răspunsuri în cadrul atelierului „Guvernanța democratică a școlii”, desfășurat timp de o zi și jumătate, alături de 50 de cadre didactice/manageriale și elevi/eleve din cele 41 de școli implicate în cadrul proiectului Consiliului Europei „Educație pentru democrație în Republica Moldova”.

Cadrele didactice/manageriale și elevii/elevele au lucrat în sesiuni separate, au făcut schimb de bune practici, au împărtășit perspective și experiențe legate de participarea în procesul decizional școlar, pentru a putea înțelege mai bine atât nevoile, cât și provocările specifice fiecărei părți implicate.

Ce spun copiii?
Copii participanți au explorat ce îi motivează să se implice în procesele decizionale din școală: sprijinul colegilor și al adulților, dorința de schimbare, experiențele pozitive și nevoia de dezvoltare personală. Totodată, au identificat blocajele care îi pot împiedica să se implice în acest proces: lipsa unui spațiu sigur, frica de a fi judecați, lipsa de sprijin și încredere din partea adulților, dar și experiențele precedente negative.

„Participarea la luarea deciziilor mă ajută să cresc, să mă cunosc mai bine și să contribui la o școală în care și vocea noastră, a copiilor, contează.”
 — elev participant, Chișinău

Ce pot face adulții?
Cadrele didactice și manageriale au lucrat, la rândul lor, la o analiză critică a propriilor practici și convingeri. Au reflectat asupra competențelor necesare pentru a susține participarea copiilor și părinților, au vorbit despre provocările lor, au recunoscut dificultățile și au exprimat necesitatea, dar și disponibilitatea lor de a schimba dinamica relației adult–copil în școală.

Elevii și-au prezentat reflecțiile în fața cadrelor didactice și manageriale, creând astfel un context de dialog deschis și autentic. Pentru a înțelege mai bine nevoile și perspectivele copiilor, profesorii au adresat întrebări:

-Când ne întoarcem la școală, cum putem – noi, cadrele didactice – să vă sprijinim să aveți curajul să vă exprimați punctul de vedere, atât al vostru, cât și al colegilor voștri?

Apoi, adulții au analizat împreună cum pot susține participarea activă a copiilor și părinților în procesul de luare a deciziilor din școală.

„Am înțeles că participarea democratică este o relație continuă de parteneriat între titularii de drepturi și titularii de obligații. O relație care se construiește în timp, prin respect, încredere, asumare și responsabilitate împărtășită.”— cadru didactic., Fălești

Ambele grupuri au conștientizat importanța cultivării unei relații bazate pe încredere și ascultare în cadrul guvernanței democratice a școlii.
Dialogul deschis dintre cadrele didactice și elevi/eleve, alături de sesiunile de formare, mentorat și Școala de Vară, au consolidat procesul de învățare din cadrul proiectului și au contribuit la dezvoltarea capacității specialiștilor din cele 41 de instituții implicate, de a integra participarea democratică în procesele decizionale și în cultura școlară.

„Mi-am dat seama că guvernanța democratică nu este un proiect sau o activitate planificată, ci mai degrabă un proces care trebuie să fie prezent constant în școală. Înțelegând asta, am inclus în planul managerial obiective clare privind implicarea copiilor și părinților în mai multe procese și proiecte ale școlii.”  — cadru managerial, participant.

Prin procesul participativ  școala devine un spațiu în care fiecare copil este ascultat, fiecare adult este responsabil și fiecare voce are valoare.
Împuternicirea copiilor și părinților de a se implica activ în viața școlii nu este doar un principiu, ci o practică necesară pentru o educație echitabilă, incluzivă și democratică.

„Ca urmare a participării în proiect, am fost invitat să fac parte din Consiliul Administrativ. Vocea noastră a fost ascultată atunci când s-a decis organizarea ultimului sunet.” — elev participant.

Conștientizarea valorii participării democratice în viața școlii, nu ca un act formal, ci ca un proces viu, bazat pe încredere, ascultare și asumare.

„Activitățile din proiect m-au ajutat să implic elevii în decizii reale. Printr-o relație deschisă, bazată pe încredere. Am învățat să ascult cu atenție nevoile și opiniile elevilor și a părinților, să le ofer spațiu sigur în care să se exprime liber și să se simtă ascultați. Am înțeles că doar prin valorizarea și implicarea elevilor și părinților vom putea avea un dialog sincer și vom putea identifica soluții în beneficiul întregii comunități școlare.” susține — Budeanu Rodica, IP Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”, s. Cotiujenii Mici, r. Sângerei.

În sesiunea finală de reflecție, cadrele didactice au conștientizat că, pentru a susține o participare autentică, este esențial să ofere mai mult spațiu copiilor și să cultive un parteneriat real cu părinții. Au observat și apreciat evoluția copiilor implicați, în special în ceea ce privește încrederea în sine, capacitatea de exprimare și înțelegerea drepturilor lor. De asemenea, au recunoscut nevoia de a lua decizii asumate care țin cont de diversitatea  și necesitățile tuturor copiilor, nu doar de vocile mai vizibile.

În cadrul atelierului am creat un dialog autentic între elevi, profesori și Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Corina Lungu, șefă de direcție în cadrul Ministerului, prezentă la atelier, a transmis un mesaj de încurajare pentru continuarea eforturilor în promovarea participării democratice în școli. Ea a ascultat întrebările și preocupările cadrelor didactice, a oferit răspunsuri și suport, reafirmând deschiderea Ministerului de a susține implementarea principiilor guvernanței democratice în cât mai multe instituții educaționale din țară.

La eveniment au participat și partenerii noștri, reprezentanți ai Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova. În intervenția sa, Radu Danii a reafirmat angajamentul Elveției de a sprijini școlile și sistemul educațional din Republica Moldova în promovarea valorilor democratice, subliniind că tinerii sunt în centrul fiecărei intervenții susținute de Elveția, iar lucrul cu și pentru ei rămâne o prioritate esențială.

Mulțumim Consiliului Europei, inclusiv partenerilor implicați în proiect, pentru susținerea constantă și pentru dialogul deschis purtat cu cadrele didactice și elevii din școlile partenere.

CIDDC continuă să creeze spații de dialog și învățare în care elevii, cadrele didactice și părinții pot construi împreună o cultură a participării autentice. Pentru că acolo unde fiecare voce este ascultată, școala devine un loc al democrației trăite, iar schimbarea devine posibilă.

.....................................................................
Școala de Vară „Guvernanța democratică a școlii” este realizată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în cadrul programului de formare pentru aplicarea Ghidului metodologic privind guvernanța democratică a școlii în Republica Moldova. Programul este implementat în 40 de școli în cadrul proiectului Consiliului Europei „Educaţie pentru democrație în Republica Moldova”, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.
Council of Europe Office in Chisinau
#GuvernanțăDemocratică #EducațiePentruDemocrație #ȘcoalaDemocratică #CIDDC

GALERIE FOTO:

Read more... 

Cum facilităm discuțiile sincere între tați? Cum sprijinum bărbații să fie conștienți, mai implicați și mai prezenți în viața copiilor?

Acestea sunt întrebările de la care am pornit în cadrul Atelierului de Formare de Formatori privind Facilitarea discuțiilor în cadrul #ClubuluiTaților , organizat în perioada 6-8 iunie 2025 în cadrul programului EU 4 Gender Equality: Together Against Gender Stereotypes and Gender-Based Violence .

Timp de aproape trei zile, un grup de 9 tați și bărbați activi în comunitate și în Clubul Taților a parcurs un proces intens de reflecție, învățare și auto-descoperire, ghidați de facilitatori cu experiență: psihologa și formatoarea națională Diana Postu-Blăjinu și expertul UNFPA și formatorul național Grigore Moga.

Nu a fost un atelier tehnic — ci mai ales un proces de lucru profund uman și transformațional.

În cadrul atelierului recent organizat pentru viitorii facilitatori ai #ClubuluiTaților, am fost martori la un proces intens de conștientizare și reflecție profundă. Încă din primele zile, participanții au fost invitați să reflecteze la felul în care stereotipurile de gen — moștenite adesea inconștient — le-au influențat comportamentele și percepțiile asupra rolului de bărbat și tată. Discuțiile au fost vii, autentice, presărate cu introspecție sinceră. Mulți dintre cei prezenți au recunoscut cât de puternic au resimțit presiunea socială și povara transmisă din generație în generație, dar și cât de des se confruntă cu o disonanță între ceea ce cred, ceea ce simt și ceea ce fac efectiv în propria familie.

„În societate se pune presiune atât pe bărbat, cât și pe femei. Pentru ca să nu fii marginalizat sau luat în derâdere, pus în colț, accepți unele stereotipuri, asta te afectează moral, ceea ce duce chiar la depresie și anxietate.” — a mărturisit un participant.

„Vreau să fac o schimbare. Poate e frica mea... frica aceea că fata mea ar putea fi pusă la cratiță, redusă la un singur rol. Și tocmai de asta vreau să fiu parte din schimbare.” — a spus un altul, cu o sinceritate tulburătoare.

Aceste reflecții arată că schimbarea începe cu recunoașterea propriilor trăiri, temeri și convingeri , iar Clubul Taților oferă un cadru sigur și sprijin pentru ca acești pași să devină posibili.

Pe parcursul acestor zile, participanții au ajuns la concluzia că modelele vechi de parenting nu trebuie neapărat perpetuate. Dimpotrivă, un stil de parenting modern presupune empatie, echilibru emoțional și un parteneriat autentic în cuplu. Mesajele lor au reflectat acest parcurs interior: „Am început să înțeleg cât de adânc sunt înrădăcinate unele stereotipuri în noi” , a spus unul dintre participanți. Altul a mărturisit: „Mi-a fost greu să accept că ceea ce am învățat în copilărie nu este neapărat ce vreau să ofer copiilor mei.” A fost un exercițiu de sinceritate și asumare, în care mulți au conștientizat cum frica de a fi marginalizați îi face uneori să tacă, chiar dacă înțeleg că schimbarea este necesară.

Atelierul nu s-a limitat la reflecția personală, ci a fost și un spațiu de dezvoltare a abilităților de facilitare. S-a pus accent pe rolul facilitatorului ca sprijin și ghid al grupului, nu ca simplu moderator. Participanții au exersat tehnici esențiale: ascultarea activă și empatică, adresarea întrebărilor deschise, parafrazarea pentru validarea mesajelor interlocutorilor, gestionarea conflictelor și a comportamentelor dificile, menținerea echilibrului emoțional în cadrul grupului. Au înțeles că un facilitator bun este mai mult decât o prezență tehnică — este un catalizator al reflecției colective și un sprijin real în procesul de acceptare și schimbare. Așa cum a spus unul dintre participanți: „Am înțeles că, când reformulez și pun întrebări deschise, asta pune pe gânduri interlocutorul și acesta caută soluții.”

Bineînțeles, au fost explorate și posibilele provocări. Printre dificultățile identificate s-au numărat frica de ridicol și marginalizare în comunitățile mai conservatoare, tendința de a justifica în continuare stereotipurile de gen chiar și atunci când le conștientizăm nocivitatea, dar și dificultatea de a aborda teme sensibile într-un mod echilibrat și constructiv. În fața acestor provocări, participanții și-au consolidat încrederea în propriile abilități și și-au reamintit valorile-cheie care îi vor ghida: empatie, echilibru, autenticitate și deschidere.

Pentru toți cei prezenți, acest atelier a fost mai mult decât o simplă instruire tehnică. A fost un spațiu de învățare autentică și de umanizare a rolului de tată și bărbat în societatea de azi. Au plecat cu mai multă claritate asupra propriei identități ca tați și facilitatori, asupra modelelor pe care doresc să le transmită mai departe și asupra modului în care pot contribui la crearea unor #CluburiAleTaților bazate pe dialog autentic, sprijin reciproc și un parenting empatic. Așa cum spunea unul dintre participanți: „Eu cred că treburile casnice sunt responsabilitatea atât a femeilor, cât și a bărbaților în egală măsură. Atunci când conștientizezi că acesta este un mod obișnuit de viață și percepție, lucrurile merg bine”. Un gând simplu, dar care reflectă schimbările de mentalitate pe care le susținem și le încurajăm în cadrul acestor întâlniri.

Pentru că o societate mai echitabilă începe cu fiecare tată care alege să fie prezent, vulnerabil și deschis către învățare.

Clubul Taților este un proiect dezvoltat în cadrul programului regional „EU4Gender Equality: Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană European Union in the Republic of Moldova, implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova , cu suportul Centrului de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului.

GALERIE FOTO:

 

Read more... 

Contacte

Adresa: Strada Eugen Coca nr. 15, Chișinău,
Republica Moldova, MD-2008

Tel./Fax: (+373 22) 747813, 716598, 744600

Email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Ambasadorul 2%

Sustin 2%! Sustin 2%! 

Partener media:

Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente

Top of Page