Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, împreună cu 88 de organizații neguvernamentale membre a Alianței ong-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și  Familiei (APSCF), solicită Parlamentului Republicii Moldova finalizarea cât mai urgentă a procedurii de numire a Avocatului Poporului pentru drepturile copilului și respectarea principiilor stabilite în art. 7 al Legii privind Avocatul Poporului (competiție deschisă, transparență, tratament egal). 

În acest sens, cerem reluarea de către Comisia specială, a procesului de selectare a celor doi candidați la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului pentru a fi prezentați Plenului Parlamentului, precum și acordarea dreptului reprezentanților societății civile de a pune întrebări.

În legătură cu procedurile de selectare desfășurate de Comisia specială, APSCF își exprimă îngrijorarea și dezacordul privind:

1. întârzierea nejustificată a numirii Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, proces început în mai 2014 și încă nefinalizat. Ultima ședință a Comisiei speciale de selectare a celor doi candidați pentru a fi prezentați în Plenul Parlamentului, anunțată oficial pe 25 ianuarie 2016, a fost anulată din lipsă de cvorum. Menționăm că data și locul petrecerii unei alte ședințe a Comisiei speciale nu a fost comunicată, iar Regulamentul nu prevede nimic în acest sens și creează condiții evidente de tergiversare a procesului. 

2. Încălcarea repetată a principilor și a procedurii de selectare de către Comisia specială a candidaților la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului. Exemple în acest sens sunt: 

         - promovarea de către Comisia specială, în iulie 2015, a unui candidat fără notorietate în promovarea drepturilor omului, fapt confirmat de Curtea Constituțională;

         - nerespectarea termenului de 30 de zile pentru prezentarea în Plenul Parlamentului a candidaților (conform Hotărârii Parlamentului nr. 207 din 20.11.2015). Ținem să menționăm că termenele stabilite de Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului și Hotărârea Parlamentului sunt diferite și creează confuzii în procesul de selectare; 

          - lipsa de transparență în procesul de selectare - informația despre Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului, aprobat de Comisia specială la 11 decembrie 2015, nu a fost adusă expres la cunoștința publicului și societății civile. Mai mult ca atât, aceasta a fost foarte greu de găsit pe pagina Parlamentului; 

3. Neglijarea solicitărilor repetate ale societății civile de îmbunătățire a procedurii de selectare a Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, în special la capitolul respectării termenelor limită și a transparenței în procesul de selectare a candidaților. 

Ținând cont de cele expuse mai sus și experiența anilor precedenți, în care solicitările repetate ale societății civile de respectare a procedurii de selectare a Avocatului Poporului pentru drepturile copilului au fost neglijate, constatăm că lucrurile rămân neschimbate.

Aceasta demonstrează lipsa de angajament clar al Parlamentului de a numi un Avocat al Poporului pentru drepturile copilului în condițiile responsabilității asumate de Republica Moldova prin ratificarea Convenție ONU privind Drepturile Copilului. 

Reiterăm că Avocatul Poporului pentru drepturile copilului nu este un moft al societății civile. Republica Moldova are nevoie de un observator independent al drepturilor copilului, tocmai de aceea selectarea și numirea funcției a acestuia NU trebuie să înregistreze întârzieri. 

„Adulții le atribuie din start copiilor un loc stabilit în societate și anume cel de copil clasic, care numai se joacă și nu trebuie să țină cont de niște probleme și decizii. De fapt, copilul are dreptul de existență deplină, de a discuta, de a participa la luarea unor decizii. Copiii sunt parte a societății, până la urmă tot ei și reprezintă adulții de mâine - politicieni, judecători, guvernanți, miniștri și alții, ei sunt adulții ce vor putea schimba ceva”. Acesta este mesajul transmis de către Vlad Cernouțan, unul dintre copiii ce monitorizează de mai mulți ani cum sunt respectate drepturile copilului în Moldova.

Vlad este elev în clasa a X-a, dar acum cinci ani el a participat un concurs de selectare a copiilor ce urmau să monitorizeze cum sunt respectate propriile drepturi. În urma concursului, anunțat de Centrul de Informare și Documentare privind drepturile Copilului, Vlad a devenit membrul Grupului de Lucru privind Drepturile Copilului din orașul său natal Leova.

„Eram un elev obișnuit de clasa a cincea. Cunoștințele despre drepturile mele se limitau la 2-3 drepturi și mai multe obligații care erau activ promovate de către școală. Eu am fost informat că în raioanele Leova și Orhei vor fi create grupuri de copii care vor învăța despre drepturile lor și vor analiza cum se respectă. Am decis să aplic. Eram curios în legătură cu ce urma să se întâmple. De atunci, viața mea și a colegilor mei din Leova și Orhei s-a schimbat”.

Împreună cu ceilalți copii din grupuri, Vlad a învățat ce sunt drepturile copilului, ce prevăd ele și cum copiii pot să monitorizeze dacă sunt respectate sau nu. Mai târziu, copiii au publicat rezultatele la care au ajuns în două rapoarte. Concluziile privind calitatea educației și accesul la învățământ Vlad și colegii lui le-au prezentat directorilor de școli din raioane.

„Acest eveniment m-a marcat. În final, eu am avut sentimentul că elevii/copiii pot să-și facă vocea auzită, iar adulții trebuie s-o asculte. Dar și mai important este ca ei să înțeleagă ce spun copiii”, își amintește Vlad.

Așa tânărul a început să promoveze drepturile copilului în comunitatea sa, în special în școală. De atunci au urmat alte activități și proiecte în care adolescentul s-a implicat.

Bunăoară, în anul 2013, Vlad a devenit membrul Consiliului Național al Elevilor. Consiliul, coordonat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Centrul Republican pentru Copii și Tineret Artico, este o structură prin care Ministerul Educației consultă copiii despre relevanța și calitatea educației în școli.

Iar începând cu anul 2014, Vlad este membrul grupului de copii, numit Grupul de Reflecție, ce elaborează un raport național despre respectarea drepturilor copilului în țară. Raportul urmează să fie prezentat Comitetului ONU privind drepturile copilului.

Acest proces are loc în contextul ratificării de către Republica Moldova a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului. Odată cu ratificarea, guvernul țării noastre și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani cum sunt respectate drepturile copilului în stat. Pe lângă raportul Guvernului, Comitetul examinează și un raport prezentat de societatea civilă, care îl completează pe cel guvernamental. De obicei, raportul elaborat de copii face parte din acest raport. 

Anul trecut, în ajun de 20 noiembrie, ziua în care a fost adoptată Convenția ONU privind Drepturile Copilului, Vlad  participat la o întâlnire cu membrii Parlamentului European, la Bruxell. „ Am discutat despre cât de importantă e participarea copiilor, care sunt caracteristicile și lucrurile care o împiedică”, spune adolescentul.

Fiind implicat în activități de promovare și monitorizare a drepturilor copilului de aproximativ 5 ani, Vlad spune că adulții, în special profesorii, au devenit mai deschiși să asculte elevii. „Dar, desigur, aceasta se referă doar la unii. Mai este mult de lucru, ca și în cazul aplicării metodelor violente de educare a copiilor. Sunt schimbări spre bine, dar aș vrea să fie mai multe”, mărturisește tânărul. 

Studierea drepturilor copilului/omului constituie un element important în formarea unui cetățean activ și a unei societăți democratice. Convenţia ONU privind Drepturile Copilului recunoaşte dreptul copiilor de a-şi exprima opiniile despre toate aspectele care îi privesc şi de a li se lua în considerare aceste opinii, ţinându-se seama de vârstă şi de gradul de maturitate. Acest fapt îi permite copilului să joace un rol important în propria viață, comunitate și societate.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat cu Direcțiile de Învățământ din raionale Ștefan Vodă și Strășeni lansează pe 15 ianuarie concursul Turnamentul în domeniul Drepturilor Copilului/Omului.

Scopul Turnamentului este de a implica elevii, ghidați de profesori, în cunoașterea și promovarea propriilor drepturi, prin activități de monitorizare a drepturilor copilului/omului și prezentarea rezultatelor autorităților.

La concurs pot participa clase de elevi din ciclul gimnazial și liceal sau grupuri de cel puțin zece copii din clasele a V-a – a XII-a. Elevii vor fi ghidaţi de un coordonator adult cu pregătire în domeniu. Participarea elevilor trebuie să fie benevolă, nediscriminatorie și incluzivă.

Concursul se va desfășura în două etape. În cadrul primei etape – locale, ce va avea loc de pe 15 ianuarie până pe 1 aprilie 2016, elevii vor monitoriza cum se respectă un drept al copilului/omului în școala sau comunitatea lor. În urma monitorizării, elevii vor scrie un raport și îl vor prezenta autorităților publice locale, raionale sau centrale, conducătorilor de instituții responsabile de asigurarea respectării drepturilor copilului/omului sau organizațiilor internaționale.

A doua etapă, cea raională, se va desfășura în perioada 1-23 aprilie 2016. La această etapă, grupurile de elevi și coordonatorii lor vor prezenta rezultatele monitorizării și lecțiile învățate, conform unui algoritm prestabilit. Dosarele și prezentările elevilor vor fi analizate de către o comisie, constituită din reprezentanții direcțiilor de învățământ, CIDDC și ai partenerilor. Comisia va premia câștigătorii în ambele categorii de vârstă.

Regulamentul Turnamentului poate fi accesat și descărcat AICI.

Turnamentul în domeniul Drepturilor Copilului/Omului are loc în cadrul programului Educație civică participatorie și incluzivă, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat  cu Direcțiile de Învățământ Ștefan Vodă și Strășeni. Programul este susținut de ERIKS Development Partner din Suedia. ­­­­­­­­

Deși Republica Moldova a ratificat Convenția ONU privind drepturile copilului cu peste 20 de ani în urmă, drepturile copiilor încă nu sunt bine cunoscute în Moldova. Potrivit unui studiu elaborat de copii în anul 2013, mai puţin de jumătate din copii, doar unul din patru copii cunoaște despre Convenție. Același studiu arată că informația pe care copiii o cunosc despre drepturile lor este incompletă sau selectivă, pentru că deseori adulții înțeleg greșit ideea și esența unui drept sau sunt cointeresați să ofere copiilor mesaje eronate. De exemplu, 70% au menționat dreptul la educație și doar 2% sau mai puțin au numit dreptul la viaţa privată, dreptul la acces la informaţie corespunzătoare sau dreptul la protecţie faţă de exploatare economică.

Mai mult de 50 de profesori de educație civică din raioanele Ștefan Vodă și Strășeni învață să desfășoare activități educaționale bazate pe drepturile copilului, în special dreptul de a nu fi discriminat, dreptul la identitate și dreptul la opinie. În perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016 are loc a treia etapă de instruire în cadrul unui stagiu de formare de lungă durată realizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.

Instruirile au loc în paralel cu activitățile și subiectele stabilite în curriculum la disciplina educație civică. Pe 29 decembrie 2015, a avut loc prima zi de lucru din cadrul celei de-a treia etape de instruire pentru profesorii din Strășeni. Participanții și-au îmbunătățit abilitățile de identificare a factorilor care influențează sănătatea; de evaluare a impactului acestor factori și de înțelegere a propriilor atitudini și prejudecăți bazate pe aspectul exterior și starea de sănătate a altor persoane.

În calitate de formatoare și mentoră, Rodica Secară spune că a reușit să observe schimbări în practica profesorilor. „Mă bucur să aud de la ei vorbe precum: „elevii m-au întrebat la sfârșit de lecție ce s-a schimbat de am făcut altfel lecția”, elevii mi-au spus că le-a plăcut foarte mult ce-am făcut la oră. Deși mulți nu afirmă oficial că s-a schimbat ceva în practica lor, pentru că așa ar recunoaște că până acum au făcut ceva greșit, aceste experiențe pe care le trăiesc și pe povestesc dau de înțeles că ei cel puțin își pun întrebări și încep să aplice ceea ce discutăm la instruiri”, explică Rodica Secară.

 „Îi aud deseori spunând: „elevii au listat”, „elevii au înțeles”. Eu aș vrea să ajungem la etapa în care profesorii să spună „elevii au mers și au raportat primarului sau directorului că au o problemă și persoanele responsabile nu o rezolvă. Sper să nu am așteptări exagerate, dar cred că o să reușim cu pași mici să ajungem la acest nivel”, adaugă instructoarea.

Maria Costovici, profesoară la liceul Ion Inculeț din satul Vorniceni, raionul Strășeni, spune că aceste instruiri au ajutat-o să treacă de la o lecție predată cu cartea în mână la una bazată pe activități practice.

„Aveam în față etapele lecției, explicam noțiunile din carte. Elevii stăteau în bănci și mă ascultau sau participau la discuții. Acum am trecut la activități practice. Creez copiilor diferite situații în care ei trebuie să acționeze cumva, să se exprime și să înțeleagă de ce procedează într-un anumit fel. Am observat că au devenit mai încrezători, participă mai mult și sunt mai deschiși cu mine”, spune Maria Costovici.

Instruirile au loc în cadrul programului „Educație civică participatorie și incluzivă”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat  cu Direcțiile de Învățământ Ștefan Vodă și Strășeni. Programul este susținut de ERIKS Development Partner din Suedia. ­­­­­­­­

Copiii fără îngrijire părintească au nevoie de suport și sprijin din partea profesioniștilor, pentru că ei nu au familia, părinții aproape. Ajunși în ultimul an de gimnaziu, foarte mulți adolescenți sunt confuzi și le este greu să decidă ce vor face mai departe.

Anul acesta, Iurie a absolvit gimnaziul internat, iar de aproape 4 luni, învață meseria de tâmplar la o școală profesională. Spune cu încredere că vrea să ajute oamenii să-și amenajeze casele frumos și funcțional.

Situația era însă diferită acum un an, când Iurie era în clasa a 9-a. La absolvirea celor nouă clase știa că urmează să plece de la internat, dar nu știa unde va ajunge.

„Eram clasa a noua și nu știam nimic despre ce va urma și ce trebuie să fac. Toți îmi spuneau că trebuie să merg mai departe la școală, să-mi găsesc o profesie care să mă ajute să mă întrețin și care să-mi placă. La școală nu am auzit sfaturile care m-ar fi ajutat să înțeleg ce pot să fac, unde să caut, unde să merg”, povestește Iurie.

Prin fișe, explicații și jocuri – așa spune Iurie că a ajuns să înțeleagă cine vrea să devină și ce trebuie să facă pentru a-și atinge scopul. Activitățile au fost realizate de echipa Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

CIDDC desfășoară de mai bine de 10 ani, în cadrul diferitor programe, seminare de orientare profesională pentru absolvenții instituțiilor rezidențiale.

Elevii claselor a 7-9 de la Bender, Leova și Strășeni sunt implicați în exerciții practice, în cadrul cărora se cunosc mai bine pe sine, se informează despre piața muncii, instituțiile de învățământ în care pot să învețe o profesie, pregătirea dosarului de admitere și despre riscurile/ pericolele cărora ar trebui să facă față după ce pleacă de la internat. În cadrul seminarelor se mai discută despre instituțiile și profesioniștii responsabili să-i ajute, să-i ghideze pe perioada studiilor profesionale și în perioada angajării în câmpul muncii”, explică Aliona Stepan, coordonatoarea programelor de lucru cu copii din instituții rezidențiale.

Chiar dacă subiectul de ghidare în carieră este inclus în curriculum, activitățile legate de orientarea profesională sunt neglijate de către profesori sau lipsesc.

Despre procesul de instruire în școală, copiii vorbesc într-un raport privind respectarea drepturilor copilului. Copiii, au fost ghidați de CIDDC să evalueze cum sunt respectate drepturile lor. Ei susțin că programa școală este teoretică, cele mai practicate metode de învățare fiind însușirea pe de rost a temelor sau reproducerea informației din cărți. Mai puțin sunt dezvoltate abilitățile copiilor și mai puțin sunt pregătiți pentru viața activă de adult.

Pe perioada anului de studii 2015-2016, circa 100 de elevi  gimnaziile internat din orașele Bender, Leova și Orhei participă la activități de informare și de dezvoltare a abilităților de viață. Activitățile sunt desfășurate de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat cu Ministerul Educației și cu suportul Soroptimist International – Uniunea din Norvegia.

Pe 10 decembrie, de ziua internațională a drepturilor omului, în jur de o sută de cadre didactice din mai multe regiuni ale republicii, profesori universitari, studenți și specialiști în domeniul educației civice au participat la Conferința Națională „Educaţia privind drepturile omului/drepturile copilului: obiective, finalităţi şi realităţi”.

Scopul evenimentului a fost de a contribui la o înţelegere mai profundă a conceptului de Educaţie în domeniul drepturilor omului/ copilului şi la îmbunătăţirea procesului de învăţare a drepturilor omului/ copilului în sistemul educaţional.

Despre importanţa implicării şcolii în formarea viitorilor cetățeni activi, informaţi și responsabili a vorbit, în deschiderea evenimentului, viceministrul educaţiei Nadia Cristea. „Cadrele didactice, în parteneriat cu autorităţile locale, membrii comunității, organizațiile societății civile, au un rol crucial în procesul de învăţare despre, prin și pentru drepturile omului”, a menționat viceministrul.

Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” a subliniat importanța educației civice pentru edificarea unei societăți bazate pe respectarea legilor, în care fiecare cetățean își cunoaște identitatea și își poate revendica drepturile consfințite prin documentele naționale și internaționale.

„O bună parte din adulți încă mai privesc copiii ca ființe care nu au ceva important de spus”, a constatat Cezar Garviliuc, președintele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). În opinia lui, copiii au ce să spună și sunt capabili să o facă, dar este necesar ca adulții din preajmă să identifice metodele și instrumentele de lucru specifice vârstei și să demonstreze că țin cont de ceea ce spun copiii.

Cei prezenţi la conferinţă au avut posibilitatea să se implice în trei ateliere, în cadrul cărora au fost prezentate şi analizate diverse experienţe de lucru. Discuţiile au vizat educaţia privind drepturile omului din perspectiva strategiilor didactice de învăţare-predare-evaluare, a competenţelor necesare cadrelor didactice, dar și a modalităților de împuternicire a copiilor în revendicarea propriilor drepturi.

În concluzie, Rodica Solovei, șef de catedră la Institutul de Științe ale Educației, a menționat necesitatea integrării subiectelor referitoare la drepturile copilului în toate obiectele de studiu. „Toți profesorii din școală trebuie să fie capabili să vorbească la lecțiile lor despre drepturile omului, să promoveze toleranța, egalitatea și diversitatea. Educația pentru drepturile omului nu este posibilă într-un mediu în care aceste drepturi nu sunt respectate și promovate, de aceea școala trebuie să ofere condiții sigure și prietenoase copiilor. În același timp, este necesară dezvoltarea capacităţilor profesorilor de a transmite elevilor informația despre drepturile omului detaliat, folosind exemple practice şi respectând un echilibru între drepturi şi responsabilităţi, astfel încât să fie clar care sunt drepturile copilului şi care sunt obligaţiile statului şi titularilor de obligații”, a conchis Rodica Solovei.

Conferinţa a fost organizată în cadrul proiectului „Educaţie civică participativă şi incluzivă”, implementat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, în colaborare cu Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova şi Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, cu susţinerea organizaţiei ERIKS Development Partner din Suedia.

Mâine, 10 decembrie 2015, de ziua Internațională a Drepturilor Omului, peste o sută de cadre didactice, specialiști în domeniul educației civice din cadrul Direcțiilor municipale și raionale învățămînt, profesori universitari, studenți și practicieni din societatea civilă vor participa la Conferința Națională „Educaţia privind Drepturile Omului/Drepturile Copilului: obiective, finalităţi şi realităţi”.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 09:30, în incinta Facultății de Istorie și Geografie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. (Str. Ion Creangă nr. 1, corp nr. 1, parter, aula 103)

Scopul conferinţei este de a contribui la o înţelegere mai profundă a conceptului de Educaţie în domeniul Drepturilor Omului/Copilului şi la îmbunătăţirea procesului de învăţare a drepturilor omului/copilului în sistemul educaţional.

Pe parcursul ultimilor ani, profesioniști din diferite domenii au acumulat diverse experienţe în educația privind drepturile omului în general şi drepturile copilului în particular. Evenimentul serveşte drept platformă unde practicienii, profesorii universitari şi studenții pot împărtăşi practici de succes, dar și provocări întâmpinate în procesul de învăţare-predare-evaluare a drepturilor omului/copilului. Studierea Drepturilor Omului este parte componentă a Curriculumului modernizat la disciplina „Educaţia Civică” pentru elevii din ciclul gimnazial şi cel liceal.

Mai multe detalii găsiți în agenda evenimentului. (PDF)

POSTERUL CONFERINȚEI (PDF)

Conferinţa este organizată în cadrul proiectului „Educaţie civică participativă şi incluzivă”, implementat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” cu susţinerea organizaţiei ERIKS Development Partner din Suedia.

Persoane de contact:
Iosif Moldovanu, lector universitar, Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă”:
mob: 069981166, email: moldovanu.iosif[@]gmail.com

Claudia Danii, coordonator proiect, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova:
mob: 069253838, email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Învață elevii cum să evite riscurile legate de sănătatea sexual reproductivă; ajută echipe de tineri să identifice problemele pe care le au în comunitate și să elaboreze strategii prin care să le soluționeze; iar de mai bine de 4 ani monitorizează cum sunt respectate drepturile copilului. Așa sună istoria de participare civică a unei tinere de 17 ani Rodica Caimac. 

Totul a început în anul 2011, când Rodica a devenit membră a Grupului de Lucru privind Drepturile Copilului. Împreună cu alți 73 de copii din raioanele Orhei și Leova, Rodica a fost ajutată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului să înțeleagă care sunt drepturile copilului și cum să monitorizeze dacă acestea sunt respectate sau nu.  „Îmi amintesc foarte bine  momentul când am prezentat directorilor de școli din raion raportul în legătură cu dreptul la educație. Am ieșit în fața a peste 40 de directori. Atunci, pentru prima dată, adulții au ascultat ce spun copii despre viața de la școală”, povestește Rodica.

Un tânăr activ se implică ori de câte ori are oportunitatea în diferite domenii, încearcă să colaboreze și să se implice în luarea deciziilor care îl afectează. Important e ca adulții să-l susțină, este convinsă Rodica. 

Între timp, Rodica este elevă la Colegiul Pedagogic din Orhei. Vrea să devină asistentă socială „Experiența de monitorizare a propriilor drepturi m-a determinat să devin asistentă socială. Văzând că adulții nu respectă drepturile mele și ale semenilor mei, vreau să contribui la îmbunătățirea situației”, spune Rodica. 

Mulţumim tuturor pentru interesul manifestat faţă de Conferinţa naţională „Educaţia privind Drepturile Omului/ Drepturile Copilului: obiective, finalităţi şi realităţi”.

Numărul total de persoane care s-au înscris a atins cifra de 180, de aceea grupul de lucru pentru selectarea participanţilor a folosit mai multe criterii:

• 1. Echilibru între participanţii care vor avea prezentări şi cei care se vor implica în discuţii
• 2. Reprezentare geografică şi echilibru între numărul de participanţi din aceeaşi localitate/ raion
• 3. Echilibru între participanţii cu diverse genuri de activitate (profesori, inspectori, societate civilă, studenţi etc.)

Puteţi vedea rezultatele selectării în LISTA PARTICIPANŢILOR (PDF).

20 noiembrie 1989, ziua în care a fost adoptată Convenția ONU privind drepturile copilului. Astăzi se împlinesc 26 de ani de când drepturile speciale ale copiilor au fost recunoscute și incluse într-o lege internațională.

Cu acestă ocazie, Vlad Cernouțan, unul dintre copiii care pe parcursul mai multor ani monitorizează cum este respectată Convenția și care în anul 2016 urmează să prezinte Comitetului ONU privind drepturile copilului un raport despre situația copiilor în țară, a participat în perioda 18-19 noiembrie la o întâlnire cu membrii Parlamentului European, la Bruxell.

„Am discutat despre cât de importantă e participarea copiilor, care sunt caracteristicile și lucrurile care o împiedică. În special, am pus accent pe faptul că adulții le atribuie din start copiilor un loc stabilit în societate și anume cel de copil clasic, care numai se joacă și nu trebuie să țină cont de niște probleme și decizii. De fapt, copilul are dreptul de existență deplină, de a discuta, de a participa la luarea unor decizii. Copiii sunt parte a societății, până la urmă tot ei și reprezintă adulții de mâine - politicieni, judecători, guvernanți, miniștri și alții, ei sunt adulții ce vor putea schimba ceva”, spune Vlad.

Evenimentul a fost organizat de ChildPact și reprezintă o primă încercare de a stabili un dialog între copii și parlamentarii europeni.

Context

90 de membri ai Parlamentului European au semnat  „Manifestul privind Drepturile Copilului”  elaborate de 14 organizații internationale care promovează drepturile copilului. Manifestul include un angajament de a „întreprinde pași concreți pentru a implica copiii în procesul de luare a deciziilor, în monitorizare și evaluare și să le asigure acces la informație relevantă și adaptată vârstei”.

CATS, un program care promovează ideea copiii sunt actori ai societății și ei o pot transforma, susține, la nivel international participarea copiilor. Ca și activitate permanentă, CATS își propune să stabilească un dialog între copii și Parlamentul European. Scopul este ca membrii parlamentului să fie susținuți să discute cu copiii direct și să promoveze implicarea copiilor în luarea deciziilor și în țările pe care le reprezintă.