Dana Lichii, psihologă: „Comunitățile și clasele în care sunt incluși copiii refugiați ucraineni au nevoie de suport și dezvoltare pentru a sprijini integrarea acestora”

Dana Lichii este psihologă și reprezentantă a serviciului de asistență psihopedagogică (SAP) din municipiul Bălți. Ea a realizat un set de consilieri psihologice cu copii, părinți/îngrijitori refugiați, pentru a explora în profunzime situația acestor copii, adaptarea lor în Moldova și provocările întâmpinate de ei și familiile lor.

Această istorie de succes reflectă progresele și realizările expertei și beneficiarilor din ultimele luni, evidențiind atât realizările, cât și nevoile copiilor și ale părinților. De asemenea, psihologa vine cu recomandări pentru viitoare intervenții și activități menite să sprijine integrarea lor.

„Majoritatea copiilor ucraineni s-au adaptat treptat la viața în Moldova, continuând să își trăiască copilăria în ciuda dificultăților de vârstă”

Pe parcursul anilor 2022-2024, Dana Lichii a oferit asistență psihologică copiilor, inclusiv copiilor refugiați în Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina. Ședințele de consiliere aveau scopul să ofere suport psiho-emoțional copiilor, inclusiv copiilor refugiați și familiilor acestora.

„Inițial, consilierile psihologice s-au concentrat pe asistența în situații de criză, având în vedere trauma severă cauzată de războiul din Ucraina. După doi ani de intervenție, am observat o schimbare semnificativă în nevoile copiilor. Acum, consilierile sunt orientate spre identificarea și satisfacerea nevoilor lor specifice, reflectând o adaptare graduală la noua lor realitate. Majoritatea copiilor ucraineni s-au adaptat treptat la viața în Moldova, continuând să își trăiască copilăria în ciuda dificultăților de vârstă. Ei învață să își gestioneze emoțiile și să interacționeze cu alți copii din comunitate”, a explicat experta.

Progrese și realizări

În decursul celor doi ani de consiliere, psihologa a susținut copiii și familiile acestora să se integreze în comunitate, în mediul educațional și să-și aleagă parcursul profesional.

De asemenea, Dana a precizat cât de importante sunt resursele educaționale în procesul de incluziune al copiilor refugiați:

„Am lucrat cu copii de diferite categorii, inclusiv cei cu cerințe educaționale speciale, asigurându-ne că au acces la resurse educaționale adecvate și servicii de suport. Am colaborat cu instituții precum SAP și OLSDI pentru a facilita integrarea lor școlară”, a împărtășit psihologa.

Consiliere în orientarea profesională a copiilor refugiați

În procesul de consiliere psihologică, psihologa a observat nevoia copiilor de suport în parcursul lor profesional. Copiii au solicitat asistență în orientarea în carieră și ghidare educațională:

„În ultima rundă de consiliere, am avut doi beneficiari care au solicitat asistență în orientarea și ghidarea educațională și în carieră. Am implementat un program interesant care le-a oferit oportunitatea de a se autocunoaște, de a-și analiza interesele și aptitudinile, de a explora ofertele educaționale și de a analiza piața muncii. Această experiență a fost pozitivă și valoroasă, evidențiind necesitatea de astfel de servicii pentru mai mulți tineri care se pregătesc să intre pe piața muncii”, a povestit psihologa.

Mai mult, specialista a observat dificultățile cu care se confruntă copiii refugiați:

„Unii copiii se confruntă cu probleme precum lipsa încrederii în sine, dificultăți de acceptare în grupuri și carențe în abilități socio-emoționale, care pot duce la conflicte și bullying. Aceste probleme au fost abordate cu succes prin intervenții ale consilierilor și colaborări cu terți”, a spus psihologa.

Mulți copii resimt în continuare traumele cauzate de război

În cadrul consilierilor psihologice cu diferiți copii, părinți/ îngrijitori refugiați, psihologa a observat dificultățile cu care se confruntă acești copii și familiile acestora, precum stresul continuu, dificultăți în integrarea socială, resurse educaționale insuficiente, nevoia de suport emoțional atât pentru copii, cât și pentru părinții/ îngrijitorii acestora.

„Mulți dintre acești copii încă resimt traumele cauzate de război, continuând să le afecteze starea emoțională și comportamentul. Este crucial să continuăm să le oferim suport psihologic specializat pentru a depăși aceste traume.

De asemenea, adolescenții întâmpină dificultăți în integrarea completă în comunitatea locală din cauza diferențelor culturale și lingvistice. Sunt necesare programe și activități care să faciliteze integrarea socială și dezvoltarea abilităților de interacțiune”, a povestit Dana Lichii.

Experta susține că deși a realizat progrese, mai sunt necesare resurse pentru copiii refugiați și familiile acestora:

„Sunt necesare mai multe resurse și suport pentru a asigura integrarea eficientă a copiilor refugiați și părinții/ îngrijitorii acestora. Proiectele educaționale incluzive și intervențiile personalizate sunt esențiale pentru a răspunde diversității nevoilor.”

Experta a realizat consiliere psihologică direct pentru copii, inclusiv pentru părinții/ îngrijitorii acestora:

„Am constatat că părinții adesea nu au suficiente abilități parentale, cum ar fi comunicarea empatică, stabilirea limitelor și disciplinarea pozitivă. Criza războiului, lipsa de competențe și nivelul crescut de stres contribuie la neînțelegeri între părinți și copii și la aplicarea unor pedepse care pot avea consecințe negative asupra copiilor. Este esențial să dezvoltăm programe de sprijin pentru părinți care să le ofere instrumentele necesare pentru a depăși aceste provocări”, a împărtășit profesionista.

Recomandări privind incluziunea copiilor refuația în instituțiile de învățământ din Moldova

Dana Lichii consideră că acest program de consiliere psihologică a fost extrem de util și binevenit pentru familiile refugiate în Republica Moldova și a venit cu mai multe recomandări:

1. Continuarea și extinderea programelor de consiliere psihologică și orientare în carieră pentru a răspunde nevoilor copiilor refugiați. Dezvoltarea de inițiative care să sprijine integrarea socială și educațională a acestora;
2. Implementarea programelor educaționale care să dezvolte abilități de identificare și gestionare a violenței și comportamentelor riscante, precum și competențe de reziliență emoțională;Crearea programelor destinate sprijinirii părinților în dezvoltarea abilităților parentale, comunicarea empatică și aplicarea disciplinării pozitive. Acestea ar trebui să includă sesiuni de formare și suport pentru a reduce stresul și conflictele familiale;
3. Crearea de programelor de formare și sensibilizare pentru cadrele didactice și comunități pentru a sprijini incluziunea copiilor refugiați. Activitățile de dezvoltare comunitară și școlară sunt esențiale pentru crearea unui mediu incluziv și sigur;
4. Implementarea proiectelor educaționale și recreative care să încurajeze integrarea socială și dezvoltarea personală. Acestea pot include cluburi școlare, ateliere de dezvoltare personală și evenimente culturale care să promoveze diversitatea și incluziunea;
5. Lansarea campaniilor de conștientizare în comunitate pentru a educa publicul și cadrele didactice despre provocările și nevoile copiilor refugiați. Aceste campanii ar trebui să abordeze teme precum empatia, diversitatea și importanța incluziunii.

Dana Lichii a realizat 40 de consilieri psihologice cu mai mulți copiii ucraineni refugiați în Republica Moldova. Consilierile au fost organizate în cadrul proiectului „Răspuns de urgență pentru satisfacerea necesităților de bază ale refugiaților și comunităților gazdă afectate de criza din Ucraina în Moldova prin furnizarea nevoilor de bază, educație, protecție și servicii MHPSS”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) cu suportul financiar oferit de World Vision și Aktion Deutschland Hilft (ADH), în perioada martie – septembrie 2024.