Educația sexuală în școală, un nou subiect de cercetare inițiat de către adolescenți

Ce informații, abilități și atitudini au elevii, părinții, bunicii, cadrele didactice în domeniul sexualității, cum ar putea contribui fiecare la îmbunătățirea educației sexuale în școală? Despre acest subiect au discutat, în cadrul primei ședințe de lucru, șase adolescenți și Bogdana Bursuc, psihologă cliniciană, psihoterapeută la București, experta care va ghida procesul de elaborare a unui studiu participativ privind educația sexuală în școală, la invitația Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). Cercetarea este posibilă datorită suportului acordat de OAK Foundation, prin intermediul Workshop for Civic Initiatives Foundation.

Documentul va fi elaborat în strânsă colaborare cu adolescenții. Ei reprezintă un grup de inițiativă pe care l-au creat la finele lunii aprilie 2020, ghidați de CIDDC, pentru a monitoriza cum li se respectă elevilor dreptul la sănătatea sexual-reproductivă în școală, iar la 13 mai 2020 s-au întrunit în cadrul primei ședințe pentru a defini, împreună cu experta, în baza propriilor emoții, percepții, opinii, cunoștințe, experiențe, aspectele legate de educația sexuală și conceptul studiului.

„Educația sexuală se referă nu doar la relațiile dintre o fată și un băiat. De exemplu, ea este și despre cum se dezvoltă corpul nostru, ce schimbări se produc în el la fiecare vârstă. De obicei, atunci când profesorii încep discuții legate de menstruație, ei le spun băieților să nu participe, căci e ceva rușinos, a menționat Aisu Isacov, membră de la Platforma Copiilor.

„Eu cred că atât fetele, cât și băieții trebuie să participe la discuții comune legate de sexualitate. Cunoștințele de educație sexuală ne pot ajuta să evităm diferite riscuri. De exemplu, să recunoaștem și să depășim o relație toxică”, a adăugat Elvira Drangoi, ex-membră a Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT).

„Atunci când suntem informați cu privire la educația sexuală, la anumite riscuri legate de sănătatea noastră, putem lua decizii potrivite pentru corpul nostru”, a spus Gheorghe Galbura, membru de la Platforma Copiilor.

„Ar fi bine ca profesorii să încurajeze fetele să meargă la ginecolog, tot ei să intervină atunci când unii băieți iau în derâdere faptul că fetele poartă absorbante. Asta nu este rușinos, asta ține de sănătatea și igiena corpului”, a remarcat Romana Vasilachi, ex-membră a CNE ÎPT.

„Viața sexuală e definită de mai multe aspecte decât doar de dorința sexuală și contactul sexual: senzualitate, intimitate emoțională, identitate de gen, sănătatea reproducerii, abuzul sexual. Or, senzualitatea e confortul de a ne explora corpul, de a-l cunoaște, nevoia de a fi mângâiat și de a mângâia, iar aceasta începe încă de la naștere. Ea ține și de capacitatea de a lua decizii pentru propriul corp și de a pune limite legate de atingeri: e corpul meu, numai eu am dreptul să-l ating, iar dacă permit niște atingeri, numai eu decid în privința lor.

E foarte important ca atunci când abordăm subiecte legate de educația sexuală, informațiile să fie adaptate vârstei, să nu existe acțiunea de prejudecată, să se ofere posibilitatea de a se explora propriile atitudini și valori și de a afla care e poziția altor persoane față de sexualitate” a subliniat Bogdana Bursuc în cadrul ședinței de lucru.

CIDDC sprijină copiii în procesul de monitorizare a propriilor drepturi. În acest scop, în urma solicitărilor venite din partea elevilor implicați în diverse activități facilitate de CIDDC de a cerceta modul în care este abordată educația sexuală în școală, o temă complexă și sensibilă, organizația a propus elaborarea unui studiu în domeniu.

Amintim că, în luna februarie 2017, o delegație de adolescenți din Republica Moldova a prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului raportul privind Respectarea drepturilor copilului. Acest raport reflectă viziunea copiilor despre modul în care sunt respectate prevederile Convenției cu privire la Drepturile Copilului în Republica Moldova. Unul dintre drepturile care au fost monitorizate este dreptul la sănătate, aspect legat de sănătatea sexual-reproductivă a adolescenților.

Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, în Observaţiile finale cu privire la raportul periodic combinat al patrulea şi al cincilea al Republicii Moldova (anul 2017), recomandă îmbunătăţirea educaţiei privind sănătatea reproducerii la adolescenţi, în toate școlile, pentru a reduce numărul sarcinilor în rândul adolescentelor, inclusiv prin consolidarea rețelei centrelor de sănătate prietenoase tinerilor.