Ultimile știri 2

„PROVOCĂRILE LUI DRAGOȘ” - aplicaţie interactivă pentru prevenirea abuzului față de copii

Cu scopul de a încuraja copiii să cunoască formele violenței și să nu tolereze abuzul, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) lansează aplicația interactivă „Provocările lui Dragoș”.

Cu ajutorul acestei aplicații, copiii pot învăţa să recunoască diverse forme ale abuzului, să afle cum se pot comporta în situaţii riscante pentru ei şi să identifice persoane de încredere la care ar putea să se adreseze atunci când sunt în pericol (părinte, educator, învățător, profesor, psiholog școlar, asistent social, lucrător medical, polițist). Totodată, ea poate fi utilă şi pentru părinţi și cadre didactice, în abordarea cu cei mici a subiectelor mai delicate.

Aplicația „Provocările lui Dragoș” este inovativă pentru R.Moldova şi este destinată copiilor cu vârste între 7 - 12 ani. Aceasta poate fi accesată gratuit pe site-ul CIDDC http://www.childrights.md/dragos/.

Această aplicație vine ca o reacție la multiplele cazuri de abuz asupra copiilor care se înregistrează în R.Moldova, unde violența încă mai este pe larg acceptată și practicată. Violența este atât de răspândită, încât ea nu se percepe ca abuz, iar cei afectați nu pot să o recunoască și să o raporteze. Studiile arată că cei mici sunt afectați de violență în diverse medii: în familie, la școală, la grădiniță, pe stradă, în locurile publice. Copiii nu au cunoștințe, forțe și pârghii necesare ca să vorbească despre violența asupra lor şi au nevoie de susţinere în a învăţa despre violenţă şi cum să facă faţă acesteia.

Structura și conținutul aplicației:
Când accesează jocul, copilul devine ghidul lui Dragoș, personajul principal. Atât Dragoș, cât şi prietenii lui urmează să facă faţă diverselor provocări pe care le întâlnesc atât acasă, cât şi la școală sau la locul de joacă.

Situaţiile prin care trece Dragoş reflectă diverse tipuri de violenţă, cum ar fi hărțuirea, indimidarea, violența fizică, emoţională sau sexuală. Istoriile au fost inspirate din situaţii reale pe care le întâlnesc copiii în diverse medii și care pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice și psihice a copilului.

Cu toate că a fost gândită astfel ca cei mici să o poată manevra independent, încurajăm părinții să le fie alături și să intervină cu explicații suplimentare acolo unde este cazul.

Aplicația a fost dezvoltată în cadrul programului „Promovarea practicilor parentale pozitive de disciplinare a copiilor”, realizat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului, cu suportul Ministerului Educației și al Reprezentanţei UNICEF în Moldova.

„PROVOCĂRILE LUI DRAGOȘ” pe Youtube

Persoană de contact:
Irina Gușan,
email: Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.  
tel: +373 68499746

Copiii fără îngrijire părintească au nevoie de suport și sprijin din partea profesioniștilor, pentru că ei nu au familia, părinții aproape. Ajunși în ultimul an de gimnaziu, foarte mulți adolescenți sunt confuzi și le este greu să decidă ce vor face mai departe.

Anul acesta, Iurie a absolvit gimnaziul internat, iar de aproape 4 luni, învață meseria de tâmplar la o școală profesională. Spune cu încredere că vrea să ajute oamenii să-și amenajeze casele frumos și funcțional.

Situația era însă diferită acum un an, când Iurie era în clasa a 9-a. La absolvirea celor nouă clase știa că urmează să plece de la internat, dar nu știa unde va ajunge.

„Eram clasa a noua și nu știam nimic despre ce va urma și ce trebuie să fac. Toți îmi spuneau că trebuie să merg mai departe la școală, să-mi găsesc o profesie care să mă ajute să mă întrețin și care să-mi placă. La școală nu am auzit sfaturile care m-ar fi ajutat să înțeleg ce pot să fac, unde să caut, unde să merg”, povestește Iurie.

Prin fișe, explicații și jocuri – așa spune Iurie că a ajuns să înțeleagă cine vrea să devină și ce trebuie să facă pentru a-și atinge scopul. Activitățile au fost realizate de echipa Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

CIDDC desfășoară de mai bine de 10 ani, în cadrul diferitor programe, seminare de orientare profesională pentru absolvenții instituțiilor rezidențiale.

Elevii claselor a 7-9 de la Bender, Leova și Strășeni sunt implicați în exerciții practice, în cadrul cărora se cunosc mai bine pe sine, se informează despre piața muncii, instituțiile de învățământ în care pot să învețe o profesie, pregătirea dosarului de admitere și despre riscurile/ pericolele cărora ar trebui să facă față după ce pleacă de la internat. În cadrul seminarelor se mai discută despre instituțiile și profesioniștii responsabili să-i ajute, să-i ghideze pe perioada studiilor profesionale și în perioada angajării în câmpul muncii”, explică Aliona Stepan, coordonatoarea programelor de lucru cu copii din instituții rezidențiale.

Chiar dacă subiectul de ghidare în carieră este inclus în curriculum, activitățile legate de orientarea profesională sunt neglijate de către profesori sau lipsesc.

Despre procesul de instruire în școală, copiii vorbesc într-un raport privind respectarea drepturilor copilului. Copiii, au fost ghidați de CIDDC să evalueze cum sunt respectate drepturile lor. Ei susțin că programa școală este teoretică, cele mai practicate metode de învățare fiind însușirea pe de rost a temelor sau reproducerea informației din cărți. Mai puțin sunt dezvoltate abilitățile copiilor și mai puțin sunt pregătiți pentru viața activă de adult.

Pe perioada anului de studii 2015-2016, circa 100 de elevi  gimnaziile internat din orașele Bender, Leova și Orhei participă la activități de informare și de dezvoltare a abilităților de viață. Activitățile sunt desfășurate de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat cu Ministerul Educației și cu suportul Soroptimist International – Uniunea din Norvegia.

De multe ori, mesajele adulților au legătură doar cu rezultatul final al copilului. Se apreciază reuşitele şi în mică măsură se observă progresul pentru celelalte rezultate. În loc să insistaţi pe ce a greşit, spuneţi copilului ce a făcut bine şi ce a mai rămas de făcut. Apreciaţi nu doar rezultatul final, dar şi faptul că a încercat, s-a străduit.

Adulţii au suficientă experienţă şi ar trebui să-şi direcţioneze potenţionalul în favoarea copilului. Uneori poate fi nevoie să repetaţi sau să explicaţi clar ce aţi avut în vedere când aţi spus una sau alta. Explicaţi pe înţelesul copilului de ce trebuie să se comporte într-un fel sau altul şi ce aveţi în vedere când îi spuneţi: „să fii cuminte”, „să nu-ţi faci de cap” sau „să nu ieşi din vorba bunicilor sau rudelor”.

Spuneţi vorbe care să-i încurajeze

Copiii pot fi sensibili la ceea ce le spun adulţii. În special adolescenţii. Ei se simt răniţi atunci când sunt criticaţi. În diferite situaţii, la telefon sau în perioada vizitelor, nu uitaţi să le spuneţi vorbe care să-i încurajeze:

Folosiţi laude care nu umilesc şi critici care nu jignesc. Copiii se simt stânjeniţi atunci când sunt lăudaţi şi consideră că nu merită. Ba uneori se poartă dinadins urât ca să demonstreze că v-aţi înşelat. Pentru ca laudele să aibă efect, descrieţi ceea ce vedeţi sau auziţi sau descrieţi ce simţiţi dvs. în legătură cu asta. Evitaţi să îl comparaţi cu alt copil: „Cel mai bun”, „Mai bun decât...”.

Încurajaţi copilul, vorbindu-i cuvinte care să-i sporească încrederea în forţele proprii. De încurajări au nevoie şi copiii cu comportamente problematice. Ei au toate şansele pentru a dezvolta un comportament adecvat, spune psihologul Tatiana Turchină. „Experienţa a demonstrat că în fiecare copil există calităţi extraordinare, este nevoie doar de un efort pentru a descoperi acest potenţial. Chiar şi în acel „bătăuş” ar putea să existe nişte interese, curiozităţi, abilităţi constructive şi dacă le descoperi şi mobilizezi în direcţia potrivită, s-ar putea ca acel comportament de „bătăuş” să dispară", explică Tatiana Turchină.

Pentru a „îmblânzi” copiii cu comportamente problematice, uneori este de ajuns de trecut de la etichete negative la cele pozitive. „Dacă etichetăm copilul negativ, el ajunge să se conformeze acelor etichete şi să se comporte corespunzător. Este ca o lege nescrisă. Cu cât îi zici mai mult că este bătăuş sau răul clasei, el se identifică cu această etichetă şi continuă să se comporte exact aşa. De aceea, mai potrivit ar fi să-l etichetăm pozitiv (dacă tot se obișnuiește să se apeleze la etichete), să-i descoperim potenţialul şi să-l încurajăm să facă ce-i reuşeşte bine. Astfel, el se va identifica cu acel comportament şi se va purta ca atare. Aici trebuie să contribuie atât părinţii cât şi cadrele didactice. Niciunul nu este mai superior, doar că, învăţătorul ştie mai bine ce poate copilul în materie de cunoştinţe şi din prizma comportării lui în cadrul unui colectiv, grup, iar părintele îşi cunoaşte copilul de mic, din altă perspectivă”, menţionează Tatiana Turchină.

Adulţii recurg deseori la compararea reuşitelor copiilor cu ale altor colegi sau fraţi. De cele mai multe ori, intenţiile lor sunt de a-i încuraja pe copii să tindă spre rezultate mai bune. Doar că, în condiţiile în care vrem să dezvoltăm personalităţi unice, originale, diverse, dacă continuăm cu această metodă, s-ar putea să stingem unicitatea copilului, să stingem procesul de căutare a sinelui, să stingem formarea încrederii şi stimei de sine, menţionează psihologul Tatiana Turchină.

Fiecare copil are abilităţi şi cunoaşte mai bine un aspect sau altul. Atât părinţii cât şi învăţătorii ar putea să identifice la copii la ce se descurcă ei mai bine şi să-i încurajeze să facă acele lucruri. ,,Astfel, şi copiii îşi satisfac nevoia de explorare, de descoperire atât a lumii din jur, cât şi a sinelui, iar concurenţa poate fi dezvolată prin alte modalităţi. Este bine să dezvoltăm competenţa de competitivitate, dar aceasta se poate face prin alte metode, prin activităţi de lucru în echipă, prin proiecte sociale, de creaţie, de ştiiinţe sau activităţi sportive. Astfel, competitivitatea se dezvoltă pe potenţialul nativ, pe abilităţile şi competenţile tuturor copiilor", explică specialista.