Ultimile știri 4

Pe 20 noiembrie 2024, de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în colaborare cu Facultatea de Științe ale Educației, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și cu suportul financiar oferit de ERIKS Development Partner, a organizat o masa rotundă cu genericul „Educația privind drepturile copilului”. Evenimentul a reunit profesori, studenți, masteranzi și experți într-un dialog deschis despre protecția copilului față de orice formă de violență și importanța educației în domeniul drepturilor copilului.

Evenimentul a subliniat faptul că fiecare copil are dreptul să fie protejat, ascultat și respectat, iar adulții joacă un rol cheie în promovarea și protejarea acestor drepturi fundamentale. În cadrul evenimentului au avut loc trei ateliere interactive în timpul cărora participanții și participantele au învățat despre:

- Aplicația interactivă „Provocările lui Dragoș”

În cadrul atelierului Diana Postu-Blajinu, psihologă și formatoare CIDDC , a subliniat importanța metodei „Provocările lui Dragoș” în prevenirea abuzului față de copii și a demonstrat cum tehnologia poate sprijini educația.
„Metoda „Provocările lui Dragoș” reprezintă o oportunitate extraordinară de a le oferi copiilor un spațiu sigur, unde să înțeleagă și să discute despre drepturile lor, precum și despre modalitățile de a recunoaște și reacționa la situațiile de abuz. Este esențial să îi ascultăm și să observăm cu atenție ceea ce ne transmit, pentru a le asigura un mediu în care să se simtă în siguranță și să fie protejați. Respectarea confidențialității este, de asemenea, un principiu fundamental în acest proces, deoarece încrederea copiilor în adulți este cheia pentru a le oferi sprijinul de care au nevoie.” a spus Diana Postu-Blajinu.

„Este o metodă interesantă de predare, care elimină barierele dintre adulți și copii. Atunci când nu vorbesc despre ei înșiși, ci despre personaje, copiii găsesc mai multe soluții și devin mai deschiși să împărtășească și să își exploreze propriile experiențe.” a menționat o participantă.

Aplicația interactivă „Provocările lui Dragoș” este un instrument educațional care sprijină prevenirea abuzului față de copii prin utilizarea videourilor și a unui ghid metodologic. Aceasta este organizată astfel:

1. Videourile „Provocările lui Dragoș” - filme animate scurte care scot în evidență cazuri de intimidare, tachinare, abuz fizic, emoțional, sexual față de copii. Secvențele video reprezintă situații din viața personajului principal și a semenilor săi în diverse circumstanțe sau locuri: la școală, în stradă sau acasă, atât în relație cu alți copii cât și cu adulții. Animațiile pot fi accesate pe site-ul www.drepturilecopilului.md - Provocările lui Dragoş

2. Ghidul metodologic - Un document care oferă îndrumări detaliate pentru profesori, părinți și alți adulți implicați în procesul educațional, explicând cum să utilizeze videourile în cadrul programului. Accesează ghidul aici
- https://www.drepturilecopilului.md/files/ghid_dragos.pdf , [AZ1] secțiunea Resurse pentru profesioniști.
Aceste două resurse sunt complementare.

 - Programul de prevenire a violenței în familie „Fir de nisip”

Viorica Adăscăliță, dr. conf. univ. la UPSC, a facilitat atelierul și a subliniat importanța dezvoltării competențelor emoționale la copii, menționând necesitatea ca aceștia să învețe cum să-și gestioneze emoțiile prin autoreglare emoțională. Ea a explicat că este esențial ca fiecare copil să poată vorbi clar despre emoțiile și nevoile sale în diverse contexte, să le înțeleagă. De asemenea, este important ca copii să învețe să identifice o persoană de încredere, să știe cum să se autoîncurajeze în momente dificile și să fie capabili să ceară ajutor atunci când este necesar. Viorica Adăscăliță a subliniat, totodată, importanța formării și menținerii unor relații sociale sănătoase.

Ea a menționat eficiența metodei „Fir de nisip” în sprijinul adolescenților cu vârste între 12 și 18 ani, oferind un cadru sigur în care aceștia pot discuta și învăța cum să recunoască și să reacționeze în fața situațiilor de violență. „Este esențial ca fiecare cadru didactic să fie pregătit nu doar să identifice semnele abuzului, dar și să știe cum să intervină eficient. Metoda „Fir de nisip” oferă un cadru de discuție sigur, unde adolescenții pot învăța să recunoască și să abordeze situațiile de violență, iar legislația în vigoare ne sprijină în acest demers, protejând drepturile celor afectați.” a declarat Viorica Adăscăliță.

Un alt subiect abordat de aceasta a fost structura mesajului asertiv, despre care a spus că este o abilitate esențială pentru a comunica clar și respectuos, atât despre propriile nevoi, cât și despre limitele personale. Prin aplicarea acestei tehnici, atât copiii cât și adulții învață să își exprime opiniile și să rezolve conflictele într-un mod care promovează respectul reciproc și înțelegerea.

- „Educația prin, pentru și despre drepturile copilului”

Facilitat de către Iosif Moldovanu, coach și facilitator sistemic, atelierul online a fost un prilej valoros pentru reflecții asupra diverselor experiențe pedagogice legate de respectarea, protejarea și promovarea drepturilor copilului. Participanții au analizat progresele, dificultățile și oportunitățile întâlnite în proiectarea, facilitarea și evaluarea procesului educațional despre drepturile copilului.

Discuțiile au adus în prim-plan întrebări esențiale: cum ar trebui să acționeze un educator atunci când observă că drepturile unui copil nu sunt respectate? Ce înseamnă să realizezi conștient educația prin, pentru și despre drepturile copilului?

Aceste teme și multe altele au fost abordate cu interes și angajament, oferind un spațiu de învățare și reflecție în cadrul atelierului desfășurat pentru cadrele din instituții de educație timpurie.

Un participant a mărturisit: „Am realizat cât de important este să oferim copiilor nu doar sprijin, ci și un loc la masa deciziilor.”

Cele trei ateliere tematice au evidențiat metode inovatoare și strategii eficiente pentru prevenirea abuzului, dezvoltarea competențelor emoționale și promovarea unui climat educațional bazat pe respect reciproc și colaborare în rândul copiilor și adulților. Dialogurile deschise au facilitat schimbul de experiențe și au generat idei valoroase pentru viitoare cooperări între instituțiile de învățământ.

„Ziua Internațională a Drepturilor Copilului este mai mult decât un prilej de celebrare – este un angajament constant de a construi o societate unde fiecare copil se bucură de respect, protecție și oportunități egale de dezvoltare. Mulțumim partenerilor noștri – ERIKS Development Partner, Facultatea de Științe ale Educației a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” și tuturor participanților și participantelor, experților și expertelor – pentru implicare și susținere. CIDDC reiterează deschiderea spre colaborare cu instituțiile educaționale și susținerea cadrelor didactice pentru o mai bună înțelegere a rolului lor în satisfacerea nevoilor copiilor. Scopul nostru este de a contribui la crearea unui mediu educațional favorabil, în care fiecare copil să aibă ocazia să își exploreze și să își dezvolte potențialul maxim. Suntem aici pentru a sprijini adulții din educație în acest proces, deoarece credem că un cadru educațional sănătos și incluziv începe cu o înțelegere profundă a nevoilor fiecărui copil și a rolului esențial al adulților în acest sens.”, a declarat Arina Zîcu, directoare executiva a CIDDC.

Continuăm să dezvoltăm inițiative și să creăm contexte educaționale în care fiecare copil să fie protejat, ascultat și valorizat. Drepturile copilului sunt fundamentul unei societăți echitabile și prospere.

____________
Această activitate este realizată în cadrul proiectului„ABC - ACTIONS for the Rights of the Children; BUILDING relationships based on respect and cooperation; COMMUNICATION and documentation”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova , cu suportul financiar oferit de ERIKS Development Partner, Eastern Europe Office .

#DrepturileCopilului #ZiuaDrepturilorCopilului #Diversitate #Cooperare #Inovare

Vocea Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului prin Storytelling

Copiii din Moldova tot mai des acționează în calitate de apărători ai drepturilor omului și cer respectarea drepturilor lor și al semenilor. Aceștia semnalează încălcări ale drepturilor omului, informează semenii despre drepturile omului, monitorizează cum sunt respectate drepturile copilului în școală și comunitate, prezintă autorităților rapoarte, organizează întruniri în care abordează problematici ale drepturilor omului etc. În sine, activitățile lor nu sunt vizibile de multe ori, sunt rar recunoscute și susținute de către adulți. În acțiunile lor de apărare a drepturilor omului, Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului(CADO) se confruntă cu anumite provocări suplimentare și sunt expuși unor riscuri specifice ca urmare a vârstei tinere.

Elvira Drangoi,Coordonatoarea Platfomei Copilului, menționează: „ Prin activitățile lor, grupurile CADO, susținute de CIDDC, informează autoritățile despre existența Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului, provocările cu care se confruntă și nevoile de susținere suplimentară în activitatea lor. Fiind expuși mai multor riscuri din cauza lipsei unor mecanisme de protecție, sigure și adaptate copiilor, aceștia întâmpină mai multe obstacole care includ: lipsa accesului la informații, inclusiv cu privire la drepturile CADO; atitudinea adulților de a nu lua în serios CADO; abuzurile fizice și verbale, amenințări în mediile online și offline; piedici din partea adulților care îi pot demotiva să acționeze în calitate de CADO. Astfel, ne dorim o societate în care copiii care apără drepturile omului să fie recunoscuți, protejați și împuterniciți și, împreună, să creăm un mediu de siguranță în care copiii își pot desfășura activitatea în domeniul drepturilor omului.”

Astfel, în perioada martie-septembrie, grupul CADO prin Storytelling din cadrul Platformei Copiilor a participat la un program de formare în care membrii și membrele și-au dezvoltat cunoștințele cu referire la cine sunt CADO, care sunt drepturile lor și cum să-și facă vocea auzită prin metode de storytelling (fotografii, video, text).

Ce este storytelling?

Storytelling-ul este arta de a transmite un mesaj prin povești – fie prin imagini, cuvinte sau video-uri. Prin această metodă, ideile și emoțiile devin mai ușor de înțeles și pot avea un impact puternic asupra celor care le ascultă sau le citesc. Pentru copiii apărători ai drepturilor omului (CADO), storytelling-ul este o modalitate puternică de a aduce la lumină provocările, experiențele și realizările lor, în scopul de a sensibiliza publicul și autoritățile cu privire la importanța susținerii lor.

„Este important de menționat că, prin această metodă, am dorit să atragem atenția autorităților și să creștem conștientizarea cu privire la necesitatea recunoașterii și împuternicirii CADO.” a spus un participant.

„Mi-a plăcut lucrul în echipă și repartizarea rolurilor în procesul de creare a conținuturilor pentru video” , a împărtășit o membră a grupului CADO prin Storytelling.

Un alt participant a adăugat: „Mi-a plăcut că toți participanții s-au implicat activ și au adus inițiative bune, care au îmbunătățit procesul de creare a videourilor.”

Participanții și participantele au lucrat în grupuri mici, fiecare dintre acestea a dezvoltat propriile lor scenarii și mesaje în conformitate cu scopurile propuse.
Prin intermediul videourilor, grupul CADO a abordat patru teme esențiale:

Cine sunt CADO? – un copil sau grupuri de copii care apără și promovează drepturile proprii sau drepturile altora.

Acțiunile lor – de la informarea semenilor, campanii de conștientizare, raportarea despre anumite cazuri de încălcare a drepturilor copilului, CADO face acțiuni importante în promovarea drepturilor omului.
Drepturile CADO -în procesul de apărare a drepturilor altora, CADO beneficiază de un set distinct de drepturi.

Cum adulții pot susține CADO? – importanța formării adulților pentru a oferi îndrumare și sprijin CADO
Pe parcursul lunii septembrie, videourile create de către tineri au fost difuzate în cadrul campaniei privind încurajarea diversității, incluziunea, protecția și împuternicirea copiilor apărători ai drepturilor omului/ CADO, postate pe pagina de Instagram, TikTok și Facebook @platforma_copiilor.

Gheorghe Galbura, Specialist în comunicare pentru Platforma Copiilor susține: „În spatele fiecărui video realizat de Grupul CADO prin Storytelling, stau multe discuții și reflecții, în care ne străduim să înțelegem mesajele și părerea fiecărui copil. Acest proces este esențial pentru a ne asigura că produsele noastre reflectă cu adevărat viziunea și nevoile copiilor și că videourile trasnmit mesajele pe care copiii vor să le comunice. În acest proces, membrii nu doar au creat scenariile pentru video-uri, dar au explorat noțiunea de CADO, acțiunile și provocările lor și au lucrat cu Ghidul „Punerea în practică a drepturilor copiilor apărători ai drepturilor omului” și cu versiunea prietenoasă copiilor a Convenției cu privire la drepturile copilului ”.

CIDDC susține diferite inițiative ale copiilor apărători ai drepturilor omului (CADO), precum Plaforma Copiilor, grupul de inițiativă CADO și altele. În cadrul acestui proiect susținem 15 CADO, inclusiv din stânga Nistrului și Ucraina, să promoveze conceptul de CADO, drepturile și experiențele CADO prin metoda storytelling. Prin intermediul campaniei ne propunem să sensibilizăm publicul larg privind importanța recunoașterii, împuternicirii și protecției CADO. Campania se bazează pe produsele de storytelling dezvoltate de copii și tot ei vor fi susținuți să participe la conceptualizarea campaniei.

Cu suportul financiar oferit de World Vision și Aktion Deutschland Hilft (ADH) , fiecare membru și membră a grupului CADO prin storytelling a primit un suport de telefon cu lampă inelară și o baterie externă, pentru a fi împuterniciți să continue realizarea produselor proprii și pentru a-și face vocea auzită în mediul online.

Mai multe detalii despre activitatea și drepturile CADO și cum să-i susțineți în misiunea lor găsiți în Ghidul de Implementare pentru Copiii Apărători ai Drepturilor Omului : link ghid . E o resursă din care profesioniștii pot învăța cum să protejeze, să împuternicească și să promoveze copiii apărători ai drepturilor omului și cum să răspundă nevoilor și așteptărilor acestor copii.

Reamintim că în anul 2023 a fost aprobată noua lege LP370/2023 privind drepturile copilului și conform articolului 15, punctul 8 prevede recunoașterea, împuternicirea și protecția CADO.

_______________
Activitatea a fost realizat în cadrul proiectului „Răspuns de urgență pentru satisfacerea necesităților de bază ale refugiaților și comunităților gazdă afectate de criza din Ucraina în Moldova prin realizarea nevoilor de bază, educație, protecție și servicii MHPSS”, implementat de @ciddcmoldova cu suportul financiar oferit de World Vision și Aktion Deutschland Hilft (ADH).
#CADO #DrepturileCopilului #PlatformaCopiilor #CADOprinStorytelling

În perioada 31 octombrie - 1 octombrie 2024, s-a desfășurat atelierul de formare referitor la aplicarea principiilor liderismului sistemic în educație pentru 27 de cadre de conducere și specialiști din Direcția Generală Educație din raionul Ștefan Vodă.

În deschiderea evenimentului, Raisa Burduja, șefa Direcției Generale Educație Ștefan Vodă, a menționat că „dezvoltarea profesională a cadrelor de conducere este una dintre prioritățile DGE, iar parteneriatul durabil cu CIDDC a făcut posibil un program inovativ de liderism care contribuie la consolidarea cooperării cu toate părțile implicate în procesul educațional, astfel încât copiii să aibă parte de cele mai optime condiții de învățare.”

Participanții la atelier au analizat procesul de organizare instituțională prin prisma a trei componente ale liderismului sistemic - conectarea cu scopul, autonomia – conectarea cu sine, apartenența – conectarea cu noi.
Printre resursele menționate de către participanți, care servesc scopul, au fost menționate capacitatea liderilor de a crea climatul psihologic potrivit, de a include și a armoniza contribuțiile membrilor comunității educaționale, de a-și utiliza conștient resursele interioare, precum și de a ține cont în mod activ de echilibrul între a da și a primi.

Discuțiile din cadrul atelierului au permis directorilor de instituții să facă vizibile o gamă largă de subiecte care necesită resurse, inclusiv arderea profesională, climatul psiho-emoțional, gestionarea emoțiilor angajaților, relațiile interpersonale, starea de satisfacție profesională și motivația, cum să spună „nu” fără a simți vinovăție, managementul timpului, prioritizarea acțiunilor, strategii de negociere și mediere a conflictelor cu membrii colectivului.

Atelierul a permis participanților să se conecteze conștient cu propriile resurse. Printre resursele cele mai prezente s-au remarcat colaborarea, deschiderea pentru alte perspective, capacitatea de alegere, creativitatea, experiența personală, acceptarea, sprijin în activitate, înțelegerea, cooperarea, răbdarea, luarea distanței potrivite.

De asemenea, participanții la atelier au devenit mai conștienți despre ce anume interferează cu crearea condițiilor pentru siguranță psihologică, încredere și motivație. Printre factorii identificați se află neascultarea opiniilor tuturor, deorganizarea, lipsa sau nesusținerea inițiativelor, convingerile limitative și prejudecățile, frica de a nu fi acceptat de cei din jur, respingerea, stilul dictatorial de conducere, lipsa de timp, starea precară psiho-emoțională, relații defectuoase, pierderea din câmpul atenției a scopului propus, graba, așteptări nerealiste, neacceptarea ideilor noi, frica de nou, decalajul mare între ceea ce se spune și ceea ce transmite cu adevărat, dezechilibrul între a da și a primi.

În încheierea atelierului, Oana Tănase, facilitator sistemic, a remarcat deschiderea și nivelul mare de interes al participanților prezenți pentru a aplica practicile sistemice în cadrul instituțiilor din care fac parte. „Printre aceste practici menționez șezătoarea modernă – un proces menit să susțină conectarea actorilor implicați în procesul educațional: profesori, elevi, părinți, directori de școală și grupul de dialog sistemic – un proces care combină creativ elemente de coaching și mentoring pentru a susține atât creșterea profesională, cât și explorarea de soluții la provocările pe care directorii le întâlnesc în contextele lor organizaționale.”

La finalul atelierului, pentru participanți au devenit mai explicite mai multe aspecte:

• „Făcând un pas în urmă, am avut un contact mai clar, mai confortabil cu persoana din fața mea, i-am văzut nevoile fără să le spună.”
• „Noi ne asumăm prea multe lucruri și uneori nu suntem conștienți că poate elevul sau părintele nu le cere și este important să le auzim nevoile și să decidem ce este posibil de realizat.”
• „Să iau distanța potrivită înseamnă să văd mai multă lume și întreg contextul de unde vine dificultatea sau problema.”
• „Este greu este cu atâtea copii, mai ales să ai copii romi, nu avem 50 de copii romi și este foarte dificil.”
• „Să comunic de la același nivel cu elevul îmi dă posibilitatea să-l aud, să-l văd și aceasta este responsabilitatea tuturor adulților din colectiv.”
• „Să formez un climat pozitiv, în care fiecare este acceptat, să ofer timp și spațiu să se exprime este cel mai valoros lucru în calitate de director.”
• „Cine învață directorul să fie deschis, să-i primească pe toți așa cum sunt? Nu există așa facultăți și avem nevoie de timp ca să se formeze aceste atitudini și abilități.”

Această activitate este realizată în cadrul proiectului „ABC - ACTIONS for the Rights of the Children; BUILDING relationships based on respect and cooperation; COMMUNICATION and documentation”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), cu suportul financiar oferit de ERIKS Development Partner.

Copiii apărători ai drepturilor omului (CADO) sunt copiii care fac orice acțiune de apărare a drepturilor proprii sau ale drepturilor celorlalți.

Viorica (pseudonim) este un copil apărător al drepturilor omului din Republica Moldova. Este membră a grupului CADO prin storytelling din cadrul Platformei Copiilor și este o activistă vocală atât în mediul online, cât și offline, având multe exemple de acțiuni prin care a apărat drepturile omului, atât în școala sa, cât și în societate. Ea abordează teme precum drepturile femeilor, probleme de mediu și drepturile copilului.

Împreună cu alți mebri ai grupului CADO prin storytelling , Viorica a participat la mai multe ateliere, ca parte a unei inițiative ce își propune să instruiască copiii despre cum să își înțeleagă mai bine drepturile și cum să le apere. Pe parcursul perioadei martie-septembrie 2024, membrii grupul CADO prin storytelling, susținuți de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, au învățat despre cine sunt CADO, care sunt drepturile CADO și au împărtășit ce provocări întâmpină CADO, r, după care au decis să vorbească și altora despre acestea prin intermediul videourilor. Ca rezultat, grupul a creat 4 videouri, postate pe parcursul lunii septembrie pe canalele sociale ale Platformei Copiilor.

Viorica consideră că participarea în grupul CADO prin storytelling a avut un impact profund asupra ei, ajutând-o să se cunoască mai bine în rolul de apărătoare a drepturilor omului. „Experiența în grupul CADO prin storytelling m-a ajutat să mă înțeleg mai mult pe mine în calitate de apărătoare – când să acționez, când pot să iau un rol pasiv. În genere, am învățat cât de divers poate să arate activitatea CADO ”. Un alt aspect important pe care l-a descoperit în acest grup este importanța grijii față de propria stare emoțională. „ Acum știu mult mai bine cum trebuie să am grijă de mine ca să-mi recapăt forțele și să acționez în calitate de CADO ulterior ”, adaugă Viorica

Cum am devenit CADO?

Viorica a descoperit pentru prima data rolul de activistă prin prisma problemelor de mediu. Prin acțiunile proprii de protejare a mediului, prin discuțiile pe care le are cu semenii și adulții din jurul ei, ea comunică despre dreptul la un mediu curat:

„Dacă reflectez la cum mi-am descoperit valorile, nu au fost întâi drepturile femeilor, dar au fost problemele de mediu și apoi au urmat restul. Cred că pentru mine a fost așa un fel de boom - am descoperit că astea sunt valorile cu care mă identific și simt că vreau să vorbesc despre asta. Cândva, eu și o colegă de clasă, inspirate de mișcarea Fridays for Future, am mers cu niște mesaje despre climă în public, în localitatea noastră și am stat cu pancarte jumătate de oră. Uneori, dacă aud pe cineva spunând „Ce se întâmplă cu vremea de afară? Euu încep să îi vorbesc despre schimbările climatice”.

Acțiuni simple, dar puternice

Adesea există preconcepția că pentru a fi CADO, trebuie să faci parte la grupuri de lucru, să participi la conferințe internaționale și să faci voluntariat în cât mai multe inițiative. Deși acestea sunt metode de apărare a drepturilor, există și acțiuni simple pe care Viorica le integrează în activitatea ei zilnică și care o fac o apărătoare. De la distribuirea și postarea de conținut informativ pe rețelele sociale, până la discuții cu profesorii despre anumite replici ce pot afecta copiii, Viorica ne povestește despre metodele prin care ea apără drepturile omului:

Promovarea femeilor în știință și literatură

„Am făcut câteva postări despre femeile din știință și am distribuit o petiție legată de lipsa scriitoarelor pe Aleea Clasicilor”.

• Postare despre experiențele negative la doctor

„Am făcut o postare pe Facebook despre cum doctora m-a agresat verbal când am fost la consultație. Am povestit ce s-a întâmplat și am inclus și numele ei”.

• Intervenția asupra unei remarci homofobe

„Am vorbit cu diriginta mea când a aruncat o remarcă homofobă despre niște băieți din clasă, iar eu m-am dus la ea și i-am explicat de ce nu a fost ok. I-am spus că asta nu e bine și am rugat-o să nu mai facă astfel de remarci”.

• Postare despre polițista care încurajează violența

„Altădată am făcut o postare despre un eveniment la care a venit o polițistă să promoveze job-ul ei și ea a spus o chestie despre violență „n-o să fie nimic dacă dai copiululuii tău o palmă câteodată„ Eu n-am putut să zic nimic pe moment. Am scris acasă o postare despre asta și am postat”.

• Comentarea la un videoclip cu stereotipuri

„Odată am comentat la un clip în care erau promovate stereotipuri despre violența asupra femeilor. Am explicat de ce nu e ok, făcând o postare aparte despre asta”.

Provocările Vioricăi

Apărătorii drepturilor omului/copilului se pot confrunta cu diverse provocări atunci când acționează. Copiii, deoarece sunt mai vulnerabili, se confruntă adesea cu provocări suplimentare.

- „Odată am comentat la un videoclip care promova stereotipuri despre violența asupra femeilor. Am explicat de ce nu e ok, făcând o postare aparte despre asta, iar autoarea a început să-mi răspundă cu cuvinte înjositoare”.

- „Uneori îmi este frică ca rudele mele să vadă postările mele despre comunitatea LGBT, pentru că știu că ar putea să nu fie de acord și să interpreteze greșit mesajul meu, apoi să avem discuții incomode când ne vedem”

- „Când încep să îmi spun opinia, unii profesori îmi spun să tac. Asta e uneori foarte greu de suportat!”.

Mesajul Vioricăi către alți copii
Pentru toți copiii care doresc să se implice în apărarea drepturilor omului, dar care nu știu de unde să înceapă, Viorica consideră că „e cel mai bine să începi să faci o activitate pe care o simți mai naturală pentru tine. Să nu te duci în locuri în care nu te simți în siguranță, dar să începi cu pași mici care îți dau un sentiment de siguranță, speranță și sens. La fel, e bine să te înconjori cu oameni care fac lucrurile astea, ca să îți dea încă un motiv să acționezi și să te inspire. Găsește o comunitate care să te ajute”.

Mesajul Vioricăi către adulți

Când vine vorba de adulții din jurul copiilor apărători ai drepturilor omului, Viorica consideră că este vital ca aceștia să fie mai atenți la nevoile copiilor:

„ Cred că adulții trebuie să îi asculte pe copii și să le ofere validare emoțională, să lase deoparte ideile preconcepute, tokenismul și să discute cu copiii despre nevoile lor adevărate. Atunci adulții ar fi mult mai conștienți de care sunt problemele actuale și cu siguranță ar împuternici copiii să acționeze în calitate de apărători”.

Inițiativa ce își propune să instruiască copiii despre cum să își înțeleagă mai bine drepturile și cum să le apere s-a desfășurat în cadrul proiectului „Răspuns de urgență pentru satisfacerea necesităților de bază ale refugiaților și comunităților gazdă afectate de criza din Ucraina în Moldova prin realizarea nevoilor de bază, educație, protecție și servicii MHPSS”, implementat de CIDDC cu suportul financiar oferit de World Vision și Aktion Deutschland Hilft (ADH), în perioada martie – septembrie 2024.