Ultimile știri 1

29–30 noiembrie 2025, Chișinău

În perioada 29–30 noiembrie 2025, a avut loc atelierul național de formare de formatori dedicat facilitatorilor și facilitatoarelor Cluburilor Taților, organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în cadrul programului „EU 4 Gender Equality: Together Against Gender Stereotypes and Gender-Based Violence”.

Evenimentul a reunit 18 participanți și participante, 11 facilitatori/e activi/e în localități și specialiști/e interesați/te de extinderea inițiativei într-un exercițiu complex de reflecție, învățare și consolidare a comunității de practică. Atelierul a fost facilitat de psihologa și formatoarea națională Diana Postu-Blăjinu.

Pe parcursul celor două zile, participanții/e au analizat practicile existente în Cluburile Taților, au discutat despre provocările din activitățile curente și au explorat modalități concrete de atragere, motivare și implicare a taților în viața de familie. Exercițiile au inclus reflecții individuale și de grup, simulări și studii de caz.

Participanții și participantele au evidențiat impactul vizibil al Cluburilor asupra comunităților. „Tații care vin constant la club sunt mai implicați și discută mai des cu copiii lor”, a relatat un facilitator. Alții au subliniat importanța procesului de învățare personală: „Ajutându-i pe alții să se cunoască, m-am cunoscut pe mine.”

Atelierul a consolidat competențele facilitatorilor în arta adresării întrebărilor, prevenirea stereotipurilor de gen, stimularea dialogului în grup și moderarea situațiilor complexe. „Am înțeles că întrebările sunt cele mai valoroase în procesul de facilitare”, a declarat un facilitator.

De asemenea, s-au identificat teme care au rezonanță puternică în rândul taților , de la comunicarea în cuplu și gestionarea emoțiilor, până la moștenirile familiale, limite sănătoase și echilibru vieții de familie. Facilitatorii și facilitatoarele au propus integrarea în sesiunile viitoare a unor noi teme precum sănătatea mintală, disciplinarea pozitivă și odihna în cuplu.

În baza reflecțiilor colective, facilitatori și facilitatoare au formulat o serie de recomandări pentru consolidarea și extinderea Cluburilor Taților, inclusiv:

• dezvoltarea continuă a competențelor de facilitare;
• atragerea unui număr mai mare de tați și diversificarea activităților;

· consolidarea colaborării cu autoritățile publice locale și instituțiile comunitare;

• crearea unui mecanism de mentorat și supervizare;

· instituționalizarea Cluburilor Taților la nivel local drept programe permanente de sprijin parental.

„Cred în durabilitatea și sustenabilitatea Clubului Taților în Republica Moldova”, a subliniat una dintre participante, un mesaj împărtășit larg în cadrul atelierului.

Atelierul din 29–30 noiembrie marchează o etapă importantă în dezvoltarea comunității naționale de practică a facilitatorilor Cluburilor Taților, confirmând rolul transformator al acestor grupuri în promovarea echilibrului familial, a implicării taților și a relațiilor sănătoase în comunitățile din Republica Moldova.
......................................................
Clubul Taților este un proiect dezvoltat în cadrul programului regional „EU4Gender Equality: Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană European Union in the Republic of Moldova, implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova , implementat în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.

Astăzi, 14 noiembrie 2025, peste 90 de cadre didactice, elevi și eleve, manageri, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării(MEC), Consiliului Europei și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare s-au reunit la Chișinău, în cadrul atelierului de reflecție al proiectului „Guvernanța democratică a școlii”, facilitat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). Evenimentul a oferit un cadru participativ pentru a analiza rezultatele obținute în cele 41 de școli implicate, a identifica provocările existente și a formula noi direcții pentru consolidarea participării democratice în mediul școlar.

Pe parcursul ultimilor doi ani, proiectul a încurajat școlile să adopte practici transparente și incluzive în procesul decizional, de la consultarea elevilor și părinților, la colaborarea eficientă între structurile decizionale: Consiliul de Administrație, Consiliul Profesoral, Consiliul Reprezentativ al Părinților și Consiliul Elevilor. Participanții și participantele au analizat competențele necesare pentru o participare autentică, precum și factorii care fac ca opiniile tuturor actorilor școlii să fie auzite și transformate în decizii.

Totodată, instituțiile au dezvoltat și implementat proceduri și instrumente clare de consultare a opiniei comunității școlare, astfel ca deciziile să fie fundamentate pe un dialog real între actorii procesului educațional. Pentru a spori guvernanța democratică a școlii aceste proceduri și instrumente au fost compilate în culegerea de bune practici Ghidul de Guvernanță democratică lansată la eveniment. Un alt rezultat important este crearea unor spații sigure în care elevii și elevele pot să-și exprime liber opiniile, iar adulții sunt pregătiți să le asculte și să le valorifice într-un mod responsabil și etic.

Corina Lungu, Corina Lungu, șefă a Direcției politici în învățământul general, Ministerul Educației și Cercetării (MEC), a comunicat despre rolul Ghidului metodologic, Guvernanța democratică a școlii în Republica Moldova, drept un document reglator important pentru profesori și echipele administrative, dar și pentru elevi/e și părinți:

„Ghidul de guvernanță democratică și-a găsit locul în școli ca un instrument autentic, menit să asigure participarea reală a tuturor actorilor. Atunci când deciziile sunt luate împreună cu copiii, ele devin discutate și asumate în mod responsabil. Culegerea de bune practici poate inspira și alte școli, însă cel mai important este ca experiențele ultimilor doi ani să devină parte din cultura fiecărei instituții. Guvernanța democratică trebuie să devină o normalitate, iar MEC va continua să promoveze această direcție ca standard în toate școlile.”

Radu Danii, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, a subliniat relevanța proiectului pentru aplicarea practică a competențelor democratice în școli:
„Proiectul de guvernanță democratică a apărut din dorința de a le oferi copiilor posibilitatea de a aplica în practică ceea ce învață la disciplina Educație pentru societate. Împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și Consiliul Europei am elaborat metodologia, am selectat școlile și am susținut activitățile în baza priorităților identificate de fiecare instituție. Astăzi puteți discuta despre rezultate, despre ce a mers și despre lecțiile învățate.
Totodată a subliniat relevanța continuității implementării practicii guvernanței democratice în școală și disponibilitatea de a oferi suport în continuare.
„Vreau să vă felicit pentru acest parcurs și să vă doresc succes în implicarea continuă în guvernanța școlilor. Elveția rămâne alături de Republica Moldova și va continua să sprijine parcursul democratic al țării, inclusiv prin încurajarea participării civice a tinerilor și adolescenților.”

Arina Zîcu, Directoare CIDDC, a menționat despre importanța procesului și a impactului acestuia în școli:

„Astăzi ne bucurăm atât de rezultatele obținute, cât și de procesul prin care am trecut împreună. Acest proces a valorizat experiențele tuturor și a demonstrat că democrația devine realitate în școli, când toate părțile sunt implicate. Mulțumesc tuturor partenerilor și echipelor educaționale pentru încredere și dedicare. Am pus în practică și am creat instrumente care ne ajută să formăm spații sigure și incluzive, în care vocea fiecărui membru al comunității școlare contează. Sper că ceea ce am construit în acești doi ani va continua și va deveni parte firească a culturii democratice a fiecărei școli.”

Iosif Moldovanu, expert al Consiliului Europei, a accentuat necesitatea dezvoltării competențelor democratice pentru elevi și adulți ca fundament al unei guvernanțe eficiente.

Un accent important al proiectului a fost plasat pe felul în care copiii își fac vocea auzită în școală: prin activități, consultări și procese de comunicare cu semenii, cu adulții din școală și cu comunitatea. Elevii au vorbit despre modul în care sunt ascultați, despre cum sunt luate în considerare nevoile lor și despre cum se simte, în practică, democrația la nivelul clasei și al școlii. Ei au învățat că orice idee poate fi exprimată, acceptată și valorizată, iar fiecare poate participa„unde, când și cum simte”. Pentru ei, vocea elevilor reprezintă vocea tuturor copiilor din școală, nu doar a celor mai vocali sau mai vizibili.

Democrația, în viziunea copiilor, se manifestă prin posibilitatea de a-ți exprima liber opinia, prin consultarea reală a acesteia și prin faptul că adulții revin la ei cu răspunsuri și acțiuni concrete.

Adulții participanți la eveniment au auzit vocea copiilor și și-au asumat angajament de a continua aceste practici și de a susține copiii.

Chișinău, 28 octombrie 2025
Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Centrul Dardedze din Letonia, a organizat evenimentul de lansare a Programului „Pași de siguranță Jimba”, care marchează un nou pas spre consolidarea culturii protecției și siguranței copilului în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, Organelor Locale de Specialitate în Domeniul Învățământului (OLSDÎ), Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului, Telefonului copilului, experți și experte din domeniul protecției copilului și manageri ai celor 21 de grădinițe-pilot.

Programul educațional „Pași de siguranță Jimba”, dezvoltat de Centrs Dardedze din Letonia, contribuie la consolidarea siguranței în instituțiile de educație timpurie și sprijină cadrele didactice, părinții și copiii să recunoască, să prevină și să comunice despre situațiile de risc. Printr-o serie de 11 lecții interactive, copiii învață despre limite personale, emoții, încredere și modalități de protecție.

„Jimba îi învață pe copii să vorbească despre ceea ce simt, să recunoască situațiile care le provoacă teamă sau disconfort și să știe la cine pot apela pentru ajutor.” a explicat Agnese Sladzevska, Membră a Consiliului Director al Centrului Dardedze din Letonia.

Prin joc și activități practice, educatorii - denumiți agenți Jimba - creează un mediu prietenos, în care copiii învață să creeze relații sigure cu cei din jur, adulți și copii. Fiecare grădiniță implicată a desemnat un agent Jimba, instruit de echipa CIDDC și Centrs Dardedze, care va facilita activitățile în grupele de copii, va lucra cu părinții și va contribui la formarea unei comunități educaționale bazate pe siguranța în relații.

În Republica Moldova, implementarea programului reprezintă o continuare firească a eforturilor CIDDC de a sprijini cadrele didactice în crearea unor medii educaționale incluzive și sigure.

„Suntem recunoscători partenerilor din Letonia pentru încredere și colaborare. Programul Jimba aduce în Moldova o abordare practică și prietenoasă, care îi ajută pe educatori, părinți și copii să vorbească despre siguranță și respect în relații.”, a menționat Arina Zîcu, directoarea CIDDC.

„Pentru Letonia, este o bucurie să vadă cum programul Jimba prinde viață în Moldova. Este un exemplu frumos de cooperare între țări, bazat pe valori comune – protecția copilului și educația prin respect.”, Agnese Sladzevska, Membră a Consiliului Director al Centrului Dardedze din Letonia.

Participanții și participantele la eveniment au discutat despre rolul educației timpurii în prevenirea abuzului și despre necesitatea de a oferi cadrelor didactice instrumente practice pentru a aborda teme sensibile într-un mod potrivit vârstei.

Vasile Coroi, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, a adresat un mesaj de susținere participantelor și a accentuat că educația bazată pe respect pentru drepturile copilului și siguranța este cea mai solidă formă de prevenire a abuzului, violenței și neglijării copiilor.

Prin instruirea agenților Jimba și implicarea părinților, programul contribuie la dezvoltarea competențelor sociale și emoționale ale copiilor.

„Considerăm că pilotarea acestui program în Republica Moldova va contribui semnificativ la consolidarea unui mediu educațional sigur, bazat pe valori precum încrederea, empatia și respectul.”, Angela Monacu, specialistă principală, Direcția Managementul Instituțional în Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău.

„Acest program va consolida încrederea în mediul educațional și va oferi tuturor actorilor implicați – cadre didactice, părinți și copii – instrumente valoroase pentru a sprijini dezvoltarea armonioasă a copilului.”, Natalia Alexei, directoare, Grădinița de copii nr. 158, Chișinău.

La finalul evenimentului, participantele și participanții au formulat angajamente personale și instituționale menite să transforme principiile discutate în practici educaționale.

Implementarea programului va fi monitorizată și susținută prin mentorat și suport individualizat, iar experiențele grădinițelor-pilot vor fi documentate pentru a inspira extinderea inițiativei la nivel național.

„Ne dorim extinderea acestor practici educaționale și susținem cele 21 de grădinițe-pilot să devină modele de inspirație pentru toate instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova.”, a declarat spre final Arina Zîcu, directoarea executivă CIDDC

Amintim că în Octombrie 2024, Centrul Dardedze din Letonia a efectuat o vizită de studiu în Republica Moldova și a discutat despre pilotarea Programului educațional Jimba cu instituțiile-cheie, inclusiv Ministerul Educației și Cercetării, Primăria Chișinău, OLSDÎ Ștefan-Vodă și Anenii-Noi, precum și cu cadrele didactice și administrația grădiniței nr. 2 din Ștefan-Vodă și grădiniței „Andrieș” din satul Mereni, raionul Anenii-Noi.

.......................................
Activitatea are loc în cadrul proiectului „Promovarea protecției drepturilor copilului în Republica Moldova prin implementarea exemplului de bună practică din Letonia – Programul Jimba Safety Step”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Centrs Dardedze, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Instituțiile de Educație Timpurie, cu suportul financiar oferit de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei (Latvijas Republikas Ārlietu ministrija).

În contextul celui de-al treilea ciclu de raportare al Republicii Moldova către Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, Platforma Copiilor a realizat raportul „Drepturile copilului în Republica Moldova – din propria lor perspectivă”,  transmis Comitetului în luna august curent, pentru a contribui la elaborarea Listei de Priorități ce preced Raportarea oficială.

Începând cu 2017, peste 150 de copii au fost membri și membre ai Platformei Copiilor, iar peste 3.000 au fost consultați în procesul de elaborare a rapoartelor care au stat la baza activităților de advocacy. Mulți alți copii și-au adus contribuția prin intermediul rețelelor sociale ale Platformei, precum Instagram și TikTok. Copiii provin din diverse zone ale Moldovei, atât urbane, cât și rurale, având, de regulă, între 12 și 17 ani. Platforma Copiilor, ghidată de către Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului, a creat astfel un spațiu sigur și deschis pentru ca fiecare copil să-și exprime opiniile și să contribuie direct la deciziile care îl privesc.

Raportul copiilor din Moldova arată cum își trăiesc aceștia drepturile. Ei povestesc despre cât de important este să fie ascultați și implicați în deciziile care îi privesc, dar și despre situațiile în care opinia lor este ignorată. Vorbesc despre experiențele legate de discriminare și despre cum se simt atunci când nu sunt tratați în mod egal. Își împărtășesc gândurile despre libertățile civile și despre nevoia de a se simți protejați împotriva violenței, fie că aceasta se întâmplă acasă, la școală sau în comunitate. Copiii subliniază și cât de mult contează accesul la servicii de sănătate și la condiții de igienă decente, dar și relația lor cu mediul înconjurător, care le influențează direct viața și sănătatea.

„În mediul rural, accesul la servicii medicale este limitat. Copiii nu beneficiază de medicamente necesare și medici specialiști.” (PC_2025)

„Când am trecut controlul medical oftalmologic la vârstă mică, nu s-a observat că am o problemă de vedere și când am crescut s-a agravat.” (PC_2025)

„Avem lecții permanent, nu avem pauze, pentru ca să nu ieșim afară și să nu alergăm pe coridoare. Profesoara vrea să ne vadă în clasă. Nu avem timp de nimic la pauze.” (Refugiați_FG_2025)

„Nu se prea vorbește despre asta în instituție, foarte superficial. Polițiștii vorbesc despre siguranța în mediul online și ating și acest subiect.” (PC_2025)


„Dacă intri la psiholog, toți te văd. Uneori, vine profesorul în clasă și spune la toți ce probleme are eleva/elevul care a fost la psiholog.” (PC_2025)

Astfel, raportul nu este doar o listă de situații, ci o colecție de voci și experiențe reale care arată clar ce înseamnă pentru copii să crească în Moldova. Sunt descrise provocările reale pe care le întâmpină copiii, inclusiv experiențele copiilor din Transnistria, copiii refugiați din Ucraina, copiii de etnie romă sau membri și membre ai comunității LGBTQI+.

„Atitudinea elevilor și a altor persoane care activează în școală, față de copiii din comunitatea LGBTQI+ este scandaloasă. Ei sunt înjosiți, agresați, discriminați și marginalizați.” (Copil LGBTQI+_2025)

„Părinții m-au dat târziu la școală. Dacă ești mai mare ca restul colegilor de clasă, te simți rușinat și nu vrei să mai mergi acolo.” (Roma_FG_2025)

„Avem nevoie doar de cunoștințele de bază și să știm să ne orientăm ca să câștigăm bani. Asta la școală nu te învață. Asta te învață cei mai mari din familie, rudele etc.” (Roma_FG_2025)

„Uneori te duci în magazine și imediat simți cum te urmărește cineva, oamenii cred că vrei să furi ceva.” (Roma_FG_2025)

Totodată, membrii și membrele Platformei Copiilor din Republica Moldova s-au întâlnit cu Mariana Ianachevici, membră a Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului – una dintre cei 18 experți și experte internaționali/e care monitorizează implementarea Convenției ONU privind Drepturile Copilului de către statele părți.

În cadrul întâlnirii cu experta, copii au împărtășit impresiile lor despre procesul de lucru și prioritățile identificate pentru ca drepturile copilului în Moldova să fie respectate și vocea lor să fie ascultată.

„Pot spune aceasta cu certitudine că acest raport este un pas important pentru ca vocea copiilor din Moldova să fie ascultată și luată în considerare la nivel internațional. Am regăsit în raport imaginea a ceea ce li se întâmplă copiilor, raportul este o reflecție a realității și include ceea ce trăiesc copiii în raport cu drepturile lor.” – a menționat Mariana Ianachevici, subliniind rolul crucial al participării copiilor în procesele decizionale.

Copiii au aflat detalii despre procesul de raportare la Comitet și despre modul în care opiniile lor pot influența recomandările adresate statului. Această experiență marchează un moment istoric pentru Platforma Copiilor din Moldova și este o cale prin care copiii au posibilitatea de a-și exprima opinia, ceea ce va contura prioritățile pe întregul ciclu de raportare.

Ce urmează?

Înainte ca Guvernul să transmită raportul oficial, Comitetul analizează opiniile copiilor, ale organizațiilor neguvernamentale și ale altor actori cheie din domeniul drepturilor copilului pentru a elabora o Listă de întrebări prealabilă raportării.

Între timp, profesioniștii care lucrează cu și pentru copii pot consulta raportul pentru a avea o imagine clară asupra aspectelor care trebuie îmbunătățite, astfel încât fiecare copil să fie valorizat și sprijinit să crească într-un mediu prietenos și sigur.
Raportul copiilor poate fi accesat aici.

......................................
Activitatea Platformei Copiilor este organizată de Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat cu UNICEF în cadrul proiectului “Susținerea adolescenților și părinților în dezvoltarea abilităților de viață într-un mediu sigur și incluziv”, realizat cu suportul financiar oferit de Plan International. #DrepturileCopilului #PlatformaCopiilor #ParticipareCopii #CIDDC #RaportONU #VoceaCopiilorContează

GALERIE FOTO: